Librăriile Cărtureşti derulează o campanie de rememorare a cărţilor şi a jucăriilor de pe vremea lui Ceauşescu.
Directorul librăriilor Cărtureşti din Timişoara, Cosmin Lungu, a imaginat pentru toţi pentru cei carea au copilărit pe vremea lui Ceauşescu o campanie cu nume simbolic: „60 - 90 - 60: copilărie retro“. Care tânăr din generaţia celor trecuţi de 30 de ani nu îşi aminteşte cu nostalgie de cărţile copilăriei, de jocul de marocco sau domino, de ursuleţul de pluş, soldaţii de plumb şi indienii din plastic. Sau de cărţile devorate, singurele care asigurau o cale de evadare dintr-un cotidian lipsit de programe non-stop de televiziune, jocuri pe calculator sau internet.
Lungu a dorit şi a pus pe picioare un program de rememorare prin care cei care au trăit primii ani din viaţă în perioada comunistă sunt invitaţi să le îşiruie „deliciile“ copilăriei lor celor care s-au născut „după“ ’90.
„Atunci aveam nevoie de lucruri mai puţine pentru a avea bucurii. Copiii de astăzi au o copilărie mult transformată. Au jocuri pe calculator, internet, canale TV de desene animate. Cei mari păstrează şi acum în biblioteci cărţi de poveşti din acea epocă, umplute cu mâzgălituri copilăreşti şi semnate stângaci pentru a le diferenţia de cărţile fratelui sau ale surorii. Pentru toţi aceştia se lansează «Copilărie retro», un program de adânci rememorări, made în Timişoara“, explică Lungu.
Un cufăr de nostalgie
Ideea a pornit de la un enorm cufăr de lemn, pe care Cosmin Lungu l-a descoperit într-un magazin şi pe care l-a dorit în librărie. „Am urcat în podul casei soţiei mele, am redescoperit jucă- riile copilăriei mele, în apartamentul părinţilor, şi aşa a început totul. Ne-am gândit să arătăm cum era copilăria noastră înainte de ’89“, explică librarul. El şi-a expus aici o frântură din viaţă: ursuleţul de pluş, maşinuţe, plus câteva cărţi pe care le consideră aşa de preţioase, dotate cu dispozitive antifurt.
Donaţiile de cărţi au venit ca o anexă a proiectului. Orice timişorean poate dona cărţi din copilăria sa, iar la toamnă, toate acestea vor fi oferite unei şcoli sărace din zonă. Prima donaţie de lectură a fost făcută chiar de el, apoi omul de afaceri Emil Cristescu a oferit ieri 1.000 de cărţi din epoca de aur. Winettou, de Karl May, Alice în Ţara Minunilor, din 1971, şi Bob Son of the Battle, editată în 1967, au fost donate de Paul Ciucur, un tânăr interesat de spaţiile artistice alternative. „Cărţile sunt viaţa mea“, îşi aminteşte tânărul, acum în vârstă de 26 de ani.
INVOLUŢIE Generaţia Playstation nu citeşte Cărţile editate în România înainte de ’89 la noi aveau tiraje mult mai mari decât în prezent. „Nicio editură de acum nu-şi permite să scoată tiraje foarte mari şi să rămână cu ele nevândute“, explică Cosmin Lungu. El este de părere că se citeşte la fel de mult ca înainte de ’89, cu o rezervă: există şi alte atracţii pentru petrecerea timpului liber, aşa că mulţi copii se orientează spre jocuri video, internet, televizor. „Nu căutăm să facem apologia timpurilor comuniste, ci să extragem din vremurile acelea tulburi amintiri nemânjite din copilării reuşite“, spune Lungu. Participanţii la lansarea de ieri au făcut pe loc un top al cărţilor preferate acum două-trei decenii: „Cheiţa de aur sau aventurile lui Burattino“, de Aleksei Tolstoi, o carte editată în 1977 a primit cele mai multe voturi. În top apar şi volumele lui Jules Verne şi revistele franceze „Pif“. Cât priveşte lecturile anului 2008, bestsellerurile sunt acum „Dragoste în vremea holerei“, de Gabriel Garcia Marquez, „Manual de stil“, de Dana Budeanu şi „Oglinda lumii“, de Julian Bell.
Recomandările noastre
