Astăzi şi mâine sunt două zile cruciale pentru UE. Summit-ul de la Bruxelles al statelor membre promite un consens pentru salvarea zonei unice.
Liderii europeni poartă, zilele acestea, negocieri dure pentru un nou contract al apartenenţei la Uniune. Acesta va trebui să respecte trei condiţii aproape imposibil de îndeplinit concomitent: să rezolve criza, să prevină o criză viitoare şi să mulţumească cea mai mare parte a statelor membre.
Aşteptările ţărilor membre
Un consens va fi greu de atins la finele celor două zile, pentru că statele membre au opinii divergente. Dacă Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, au declarat, ieri, că nu vor pleca de la Bruxelles până nu găsesc o soluţie pentru actuala criză, alţi lideri din UE, deşi doresc la rândul lor un consens, impun condiţii.
"Dacă liderii europeni aleg să realizeze un tratat pentru UE 27, care ne include şi pe noi, vom cere în schimb garanţii pentru Marea Britanie. Cu cât vor mai multe avantaje ţările din zona euro, cu atât mai multe facilităţi vom cere noi în schimb", a spus David Cameron, premierul Marii Britanii.
Dacă statele puternice îşi permit să pună condiţii, ţările aflate aproape de colaps se agaţă de noul tratat ca de singura soluţie de salvare. Condiţiile pe care ar putea fi dispuse să le accepte pot fi extrem de dure. Astfel, Comisia Europeană ar putea obţine puteri sporite şi ar putea impune măsuri de austeritate în ţările din zona euro care sunt în curs de salvare, ar fi propus preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.
De unde să vină banii?
S-a ajuns chiar până la temeri că noul tratat ar putea umbla la nivelul taxelor. Ieri, premierul irlandez, Enda Kenny, a spus că taxa de 12,5% impusă cor pora ţiilor este "sacrosanctă". Opinia sa a venit în replică la afirmaţiile lui Nicolas Sarkozy că aceasta este prea scăzută.
Noul tratat ar trebui să prevină apariţia viitoarelor probleme ale zonei euro. Însă se doreşte şi un efect imediat. Franţa şi Germania grăbesc găsirea unei soluţii de termen lung pentru zona euro şi pentru că au înţeles că doar aşa pot calma investitorii. Statele supraîndatorate din zona euro au nevoie acum de resurse, de preferat cât mai ieftine.
FMI a demarat deja o colectă publică pentru a face rost de sumele necesare. Directorul general al Fondului, Christine Lagarde, a spus că ţările G20 vor furniza Fondului resursele necesare aşa încât instituţia să poată juca în actuala criză un "rol sistemic", dacă circumstanţele îi impun.
Brazilia este una din ţările care vrea să sară în ajutorul FMI. Guido Mantega, ministrul de finanţe brazilian, a spus că "de data asta, FMI nu a venit în Brazilia ca să ne aducă bani. A venit ca să împrumute bani şi eu prefer mai degrabă să fiu un creditor decât un debitor."
Totodată, Mario Draghi, preşedintele BCE, a anunţat că instituţia este gata să sprijine acest plan, mai ales dacă se ajunge la o uniune fiscală.
DECLARAŢIE
România va aborda la CE tema "deficitului excesiv"
România va susţine în cadrul Consiliul European, care se desfăşoară zilele acestea la Bruxelles, amendarea imediată a Protocolului 12 privind procedura aplicată deficitelor excesive, a spus ieri seară preşedintele Traian Băsescu.
Astfel, UE are posibilitatea de a declanşa pentru statele membre procedura de deficit excesiv care, în cele din urmă, ar putea restricţiona accesul ţării în cauză la fondurile europene.
De abia într-o fază ulterioară, când la nivelul statelor membre va exista un consens, ar trebui să se recurgă la modificarea articolului 136 din Tratat şi a Protocolului 14, a mai spus preşedintele.
Un subiect spinos
Preşedintele a fost întrebat dacă România va ridica subiectul Schengen la reuniunea Consiliului European, care are loc astăzi şi mâine la Bruxelles.
Traian Băsescu a declarat că România va insista ca în cadrul Consiliului European de iarnă să se discute şi despre aderarea la spaţiul Schengen.
Tema prioritară rămâne însă scoaterea din criză a zonei euro, a mai spus acesta.
"Este pe ordinea de zi acest subiect (aderarea României la Schengen - n.r.), cel puţin asta este promisiunea preşedintelui Van Rompuy (preşedintele Consiliului European - Herman Van Rompuy - n.r.), vom vedea cum se va putea discuta, în condiţiile în care prioritatea este scoaterea din criză a zonei euro. Noi vom insista să se discute, dar ştim că Olanda nu şi-a modificat poziţia" a afirmat Băsescu.
Declaraţia a fost susţinută la Palatul Cotroceni. 31% din PIB a fost cel mai mare deficit bugetar atins în 2010 de o ţară din UE - Irlanda "Trebuie să consolidăm creşterea economică prin convergenţa politicilor economice, cel puţin în zona euro." ANGELA MERKEL, cancelarul Germaniei Citiţi şi:
- EUROPA FIERBE: Merkel şi Sarkozy nu pleacă de la Bruxelles până nu găsesc soluţia pentru criză
- Traian Băsescu: Statele UE ar trebui să aibă un calendar de îndatorare de maxim 60%
- UE nu va mai fi ca înainte! Ţările cu datorii, pedepsite
- Fostul şef al Comisiei Europene: Moneda euro, un eşec de la început. Miniştrii de finanţe nu au vrut să vadă problemele