În ciuda efoturilor făcute de Ceauşeşcu de a desfiinţa micile ferme, dar şi în ciuda modernizării şi a oportunităţilor de noi joburi oferite de vremurile moderne, circa 30% din populaţia de 19 milioane a României continuă să trăiască de pe urma firmelor de subzistenţă şi de semi-subzistenţă, scrie The Guardian.
Totuşi, atât guvernul român, cât şi decidenţii politici de la Bruxelles, refuză să recunoască faptul că este vorba de oameni care sprijină economia, menţin vie cultura românească şi diversitatea mediului.
Aplicându-se larg dezavuata regulă "aceeaşi măsură pentru toate" în cadrul Politicii Agricole Comune, marea majoritate a fermierilor români sunt ţinuţi deoparte de beneficii. În prezent, circa 51% din subvenţiile de şase miliarde de euro care vin în România se îndreaptă doar către 0,9% din ferme, în timp ce 70% din fermele româneşti sunt considerate neeligibile.
Reţeaua comercială pe care fermierii s-au bazat până acum este erodată la amebele capete, piaţa de seminţe aflându-se sub monopolul multinaţionalelor care vând seminţe ce nu se reproduc şi trebuie cumpărate din nou în fiecare an, iar la desfacere micii comercianţi se sufocă din cauza competiţiei supermarketurilor străine care vând mâncare la preţuri mult mai mici, scrie The Guardian.
Ziarul britanic reaminteşte de conferinţa pe teme agricole care a avut loc la Bucureşti, prima de acest gen organizată de la venirea ministrului Daniel Consantin, al treilea şef de la ministerul agriculturii din acest an. Potrivit The Guardian, Constantin ar putea aduce o perspectivă nouă, în raport cu predecesorii Valeriu Tabără şi Stelian Fuia, ambii adepţi ai agriculturii intensive.
Cu toate astea, dat fiind că este o conferinţă organizată de gigantul biotech Monsanto, de Pioneer şi DuPont, şi la care au participat mulţi dintre cei mai mari cultivatori din ţară, cel mai probabil lucrurile vor rămâne pe acelai făgaş.
Pentru a sprijini atât populaţia, cât şi competitivitatea României la nivel internaţional, România trebuie să îi vadă pe micii fermieri drept piatra pe care îşi poate clădi viitorul, mai degrabă decât ca pe o problemă care trebuie rezolvată.
Fermele mici pot produce la fel de multă hrană cu competitorii mari, deşi acum sunt daţi deoparte cu pormisiuni de creştere a randamentelor şi dezvoltare economică. Până când România îşi va concentra capitalurile spre dezvoltarea rurală şi agricultura sustenabilă, îşi ameminţă propria cultură, mediul înconjurător şi cea mai mare parte din populaţie.