Subiectele unor concursuri şcolare conţin grave greşeli gramaticale, care îi pun în mare dificultate pe elevii care sunt obligaţi să achite şi o taxă de participare.
Care este genitivul unor substantive, când se despart cu cratimă anumite cuvinte şi când nu, cum se formează pluralul substantivelor. Sunt câteva cerinţe, dar nu dintre cele date elevilor care participă la concursurile şcolare. Ar putea constitui însă întrebări pertinente atât pentru organizatorii acestor competiţii, cât şi pentru cadrele didactice care au elaborat subiectele şi cărora le-au "scăpat" greşeli flagrante de limba română.
"V-a" câştiga sau nu "va" câştiga
Spre exemplu, la concursul de cultură generală Eurojunior, la care participă, de două ori pe an, aproximativ 300 de şcoli din ţară cu aproape 10.000 de elevi, greşelile gramaticale curg gârlă: "Care imagine v-a trebui să o descoase?", este o cerinţă pentru elevii de clasa întâi, care participă la concurs. Câţi "i" şi când trebuie puşi în cuvântul "copii" este o altă chestiune la care învăţătorii şi profesorii care elaborează subiectele concursului Eurojunior se împotmolesc: "Copii au de adunat fructelele din livadă şi de pus în lădiţe potrivite la culoare".
În plus, o anecdotă cuprinsă în teste le cere elevilor să răspundă la următoarea întrebare: "Ce este aceasta: două capuri, două mâini şi şase picioare, iar în mers numai patru?". De fapt, cadrele didactice care au elaborat subiectul se refereau la substantivul "cap", ca parte a corpului omenesc, al cărui plural este "capete". Organizatorii concursului susţin că au avize de la toate instituţiile implicate, în timp ce atât reprezentanţii Ministerului Educaţiei, cât şi cei ai Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) se dezic de această asociaţie. Asta, cu atât mai mult cu cât nu încurajează concursurile pe bani.
De parcă greşelile flagrante nu ar fi de ajuns, fiecare părinte plăteşte pentru participarea la concurs a copilului său 12 lei. În schimbul banilor, elevii primesc câte o broşură foarte colorată cu subiecte şi câte două caiete pe post de "premiu de participare".
Asociaţia pentru Tineret "Olimp", organizatoarea concursului Eurojunior, încasează astfel anual, doar din participări, aproximativ 240.000 de lei. "Întregul profit se reinvesteşte. Avem venituri pe de-o parte din taxa de participare, pe de altă parte din sponsorizări şi donaţii", a specificat Natalia Puiu de la Departamentul de Relaţii Publice al asociaţiei. "Ne opunem categoric concursurilor la care li cer bani elevilor şi, cum nu avem parteneriat cu aceşti organizatori, credem că este o altă formă subtilă de a le lua bani copiilor. E de văzut cine gestionează aceste fonduri", a specificat Marian Banu, purtător de cuvânt al ISMB.
UN CONCURS, DOUĂ "CONCURSE"
Elevii sunt atraşi să se înscrie la concursurile plătite cu premii constând în laptopuri şi aparate foto performante
Folosirea genitivului este o altă problemă a celor care au elaborat subiectele Eurojunior: "Paul i-a luat scrisoarea sorei lui", se arată, spre exemplu, în unul dintre enunţuri. "Câţi copii sunt membrii ai Uniunii Europene?" - este o altă întrebare în care numărul de "i" din cuvântul "membrii" le dă de furcă organizatorilor. "Numărul 965 / Scrie-ţi-l de grabă / Cu litere mici / De nu, vă iau în roabă / Şi vă transform în arici!", este un alt exerciţiu inclus în testele pentru clasa a III-a.
"Subiectele sunt analfabete. E inadmisibil ca elevii de la clasele mici, care de-abia învaţă lucruri, să le vadă scrise greşit. Fetiţa mea este mereu atentă la şcoală şi este în perioada în care tot ce spune doamna şi tot ce scrie în carte e corect pentru ea. E greu să dezveţi un copil care a învăţat prost. E adevărat că nu ne obligă nimeni să participăm la concurs, dar e destul de greu ca ea să nu participe când toţi ceilalţi s-au înscris", spune, revoltată, mama unei eleve de clasa întâi, de la o şcoală din Capitală.
Erori de scriere la computer
Greşelile care abundă în testele pentru clasele I-IV sunt explicate de organizatori prin faptul că mulţi dintre dascăli nu se descurcă pe computer şi pasează altora sarcina redactării subiectelor.
"Sunt corectate, nu sunt chiar varianta brută primită de la profesori. Există profesori foarte buni ca pregătire şi ca minte, au o minte foarte bună, capabilă să se adapteze copiilor din prezent, dar nu ştiu să scrie la computer, se descurcă greu cu computerul sau pun pe alţii să scrie. Am avut situaţii în care doamnei învăţătoare, având o vârstă de 40-50 de ani, i-a fost greu să se adapteze cu computerul şi cu noile modalităţi de comunicare pe internet. Prin urmare, comunicam cu domnul profesor de informatică. Sau îşi pun copiii, nepoţii să scrie. Noi le spunem: «Corectaţi-vă textul înainte», dar e ruşinos şi pentru noi să le cerem asta", a explicat Natalia Puiu.
Întrebaţi cum îi selectează pe dascălii care elaborează subiectele, organizatorii au arătat că dorinţa trebuie să vină din partea lor, în primul rând. "Îi selectăm în funcţie de deschiderea la nou. Este un proces foarte greu de a selecta. Trimitem în toate şcolile din România (n-or fi chiar toate, doar câte avem în baza de date), trimitem invitaţii profesorilor pentru a colabora la elaborarea su biectelor noastre. Profesorii interesaţi fie că se simt că au experienţă, fie că se simt capabili să elaboreze subiecte, fie că doresc să vadă cum se fac subiectele la nivel naţional şi îşi îna intează intenţia. Apoi, le expunem cerinţele noastre la elaborarea subiectelor. Trebuie să aibă un conţinut modern, asta le cerem noi, trebuie să fie practice. Învăţământul românesc nu punctează practicul. (...) După ce profesorii şi învăţătorii citesc aceste cerinţe se mai triază. Unii se retrag, alţii merg înainte", a specificat Natalia Puiu.
Cum să respecţi programa şcolară
Cât priveşte subiectele, organizatorii Eurojunior sunt de părere că, până acum, nu părinţii au fost cei care au avut obiecţii, ci cadrele didactice: "Nu există la noi în editură secţiunea de părinţi nemulţumiţi. Există, dacă doriţi, secţiunea de cadre didactice care contestă anumite subiecte, ca mod de rezolvare şi ca formulare a lor - şi aici avem o secţiune a cadrelor didactice din teritoriu care ne transmit contestaţiile lor".
Părinţii se consideră însă şantajaţi şi prin faptul că premiile pentru acest concurs sunt foarte atrăgătoare: laptopuri, aparate foto, iPoduri, jocuri. "Fetiţa mea vrea în continuare să câştige un aparat foto de la acest concurs, cu toate că a mai greşit la unele întrebări, şi nu o pot convinge că nu o să primească. Evident că vor să participe când văd toate premiile pe care le pot obţine, e tentant", adaugă o mămică. "De exemplu, era un subiect prin care li se cerea să enumere ce ar trebui să ia la munte un băiat şi, printre răspunsuri, era şi cuvântul «clăparii» pe care ei nu-l ştiau. Majoritatea au greşit aici. Nu sunt adaptate vârstei lor", conchide femeia.
Organizatorii au subliniat însă că încearcă să se ţină după programa şcolară, dar conţinutul subiectelor Eurojunior sunt mai moderne, axate pe latura practică. "O problemă din care decurg discuţii este aceea că, fiind manuale alternative, unii studiază lecţiile într-o anumită ordine. Încercăm să nu intrăm în chestiuni de fineţe, gen subiecte de olimpiadă. Pe noi ne interesează ca elevul să ştie noţiunile de bază foarte bine şi să le înţeleagă, nu să le tocească, pentru că le uită", completează reprezentanta Asociaţiei "Olimp".
Reprezentanţii ISMB se declară, la rândul lor, împotriva tuturor testelor sau cărţilor care nu respectă programa. "Niciun material, nicio culegere care nu e în sprijinul programei şcolare şi nu se regăseşte în lista concursurilor agreate de minister nu are ce căuta în şcoală. În plus, orice concurs de acest gen este neavenit, pentru că îngreunează programul elevilor şi aşa destul de aglomerat", punctează Marian Banu, din cadrul ISMB.
Reprezentanţii Asociaţiei pentru Tineret "Olimp", care organizează concursul Eurojunior, susţin că au toate aprobările şi că sunt în regulă cu toate documentele. "Avem avizul de înfiinţare al societăţii prin care noi cerem ministerului să aprobe acţiunile noastre şi le spunem care sunt. E aprobat din start. Apoi, este avizat concursul Eurojunior. Noi am prezentat un dosar cu tot ce se întâmplă, de la premii până la modele de subiecte, şi a fost avizat. În plus, avem avizul inspectoratelor judeţene şi al ISMB, în baza căruia le-am propus acest concurs şcolilor din subordine. Avizul se eliberează pentru fiecare judeţ în parte. Iar 95%, ca să nu zic 99%, au avizat", a replicat Natalia Puiu.
240.000 de lei pe an obţin organizatorii Eurojunior doar din taxele de participare
"Niciun material, nicio culegere care nu este în sprijinul programei şcolare şi nu se regăseşte în lista concursurilor nu are ce căuta în şcoală.", MARIAN BANU, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti
"INDUSTRIE"
Olimpiade şi concursuri fără număr
Concursurile şcolare, care s-au înmulţit de la un an la altul, au creat o adevărată industrie. Asemenea Eurojunior, zeci de alte concursuri primesc avize de la inspectoratele şcolare, cărora Ministerul Educaţiei le-a delegat, pe baza principiului descentralizării, responsabilitatea de a hotărî dacă participă sau nu la o anumită competiţie. În plus, ministerul publică anual un calendar al competiţiilor agreate pe site-ul oficial - www.edu.ro, iar majoritatea nu pretind taxe de participare.
"Cine îl obligă pe acel învăţător să meargă la competiţii sau pe părinte să-şi trimită copilul la aceste concursuri? Este nevoie de o dublă protecţie, în primul rând din partea cadrelor didactice şi apoi din partea părinţilor. Noi avem un calendar cu aceste concursuri şi cu olimpiadele, pe care îl aprobăm în func ţie de buget. De multe ori ne-am şi autosesizat pentru că, în trecut, au existat cazuri când a fost scanată şi falsificată semnătura unui director din minister, care a fost pusă apoi pe diplome", este tranşantă Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.
Profesorii însă, dacă vor să primească gradaţia de merit care înseamnă 25% din salariul de bază, trebuie să participe la cât mai multe activităţi.
"Să-mi fie cu iertare, dar cu cât mai multe diplome, cu atât mai multe puncte pentru doamna învăţătoare. Noi nu suntem de acord nici cu simpozioanele care au o taxă, profesorii nici nu se duc şi primesc diploma prin poştă", a completat Oana Badea. Părinţii cred că ei, dar şi copiii au rolul de a tria activităţile la care să participe cei mici. Aceştia consideră că nici olimpiadele nu acordă, de multe ori, şanse egale tuturor, cu atât mai mult concursurile obscure.
"Se întâmplă nereguli şi la olimpiade. De exemplu, la olimpiada de matematică, dacă faceţi o comparaţie între şcolile de unde provin profesorii care elaborează subiectele şi cele de un de provin copiii care iau locul întâi, nu veţi găsi diferenţe. Noi am făcut o sesizare ministerului în primăvară, dar nu am primit niciun răspuns", a precizat Mihaela Gună, preşedinta Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi.
Şi pe forumul părinţilor de pe site-ul Ministerului Educaţiei, subiectul concursurilor şcolare a creat discuţii aprinse.
"Cele mai multe dintre concursuri sunt medii imorale pentru copii: fraudă, fals, corupţie, minciună, înşelătorie. Şi cu bună ştiinţă sunt aruncaţi «în cuşca cu lei» de către cadrele didactice în goana după puncte, pe motiv că părinţii vor, părinţii cer. A devărat şi fals în acelaşi timp! Miza - suflete nevinovate, obligate să dea piept cu tot ce e mai urât şi rău, într-un război al orgoliilor", e de părere Gabriela.