Întoarcerea în Occident a jihadiștilor cu cetățenie europeană care au luptat în Siria și Irak de partea Statului Islamic reprezintă un pericol pe care statele UE nu se grăbesc să și-l asume. E o dovadă de prudență lăudabilă, dacă ne gândim la cazul Bilal Taghi de care justiția franceză se ocupă zilele acestea.
Acest tânăr franco-marocan, în vârstă de 27 de ani, a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru o plecare ratată în Siria, unde voia să lupte alături de jihadiști, notează leparisiene.fr. Nici după gratii tânărul nu a renunțat la convingerile sale. În 2016, Taghi a pus la cale primul atac jihadist din închisoare încercând să ucidă supraveghetori ai penitenciarului Osny din Val-d'Oise. A reușit chiar să străpungă gâtul unui supraveghetor pe coridorul unei unități dedicate, culmea, deradicalizării.
Imobilizat de gardieni, jihadistul a recunoscut imediat că ar fi vrut să ucidă un reprezentant al statului francez în numele lui Daesh. A spus chiar că va încerca din nou dacă va mai avea „oportunitatea”. Astăzi, franco-marocanul joacă rolul pocăitului, susținând că a renunțat la ideologia ucigașă a grupului Statului Islamic.
Organele de urmărire penală nu cred, însă, deloc în apostazia islamistului „Vocația sa este jihadul. Punctul culminant al jihadului este închisoarea sau moartea. Vă rog să-i dați închisoarea!", a pledat reprezentantul Ministerului Public în fața judecătorilor, potrivit leparisiene.fr. Mai mult, magistratul a recunoscut că este "groaznic pentru parchet" să ceară judecătorilor pedeapsa maximă și a admis că face acest lucru din disperare. De altfel, procurorul Guillaume Michelin crede că Bilal Taghi a devenit o vedetă printre ceilalți deținuți pentru că „a reușit să semene teroare într-o închisoare”. „Este o victorie pentru el, o mândrie".
„Conform statisticilor oficiale ale Ministerului Justiției, la 1 decembrie 2017, în închisorile din Franța se aflau puțin sub 80.000 de deținuți. Câți dintre aceștia sunt musulmani? Este dificil de știut, deoarece legea interzice contabilizarea oricăror date bazate pe rasă, religie sau origine.
În 2015, un raport oficial al unui membru al Senatului, Jean-René Lecerf, a citat un studiu care spune că în patru dintre cele mai mari închisori franceze, mai mult de 50% dintre prizonieri sunt musulmani. Potrivit Ministerului Justiției, 500 de musulmani sunt în prezent în închisoare pentru terorism, iar alți 1.200 sunt criminali comuni care sunt urmăriți ca islamiști radicali”, scrie ziaristul Yves Mamou într-un articol publicat în ianuarie 2018 pe site-ul gatestoneinstitute.org. Datele legate de France Soir sunt asemănătoare: „La jumătatea lunii decembrie (2018 n.r.), aproximativ 1.500 de prizonieri din cei 70.000 din Franța erau considerați ca fiind în legătură cu grupări islamice radicale. 504 au fost în arest preventiv sau condamnați definitiv pentru acțiuni legate de o organizație teroristă, manifestări de susținere a actelor de terorism sau întoarcerea din zonele controlate de ISIS în Irak și Siria (pentru 152 dintre ei). La aceste cifre se adaugă peste 1.000 de prizonieri încarcerați pentru infracțiuni de drept comun, fără legătură cu terorismul, dar care au atras atenția în închisoare printr-un comportament care ridică suspiciuni de radicalizare”.