Consumul zilnic de brânză tofu şi dulciurile rafinate, precum şi fumatul sau anxietatea cresc riscul de a dezvolta demenţă.
Acuitatea memoriei nu se menţine doar dacă rezolvaţi cuvinte încrucişate şi citiţi mult. Anumite alimente, cum ar fi brânza tofu sau carbohidraţii, obiceiuri nocive precum fumatul şi probleme de sănătate precum depresiile sau durerile cronice joacă un rol extrem de important în apariţia problemelor de memorie. Mai multe studii recente care susţin efectele negative ale unor alimente şi obiceiuri de viaţă au fost trecute în revistă în ultimul număr al publicaţiei „Forbes“. Fără carbohidraţii şi brânză tofu în exces
Un aliment pe bază de soia, cum este brânza tofu, face bine tinerilor şi persoanelor de vârsta a doua, însă afectează negativ memoria celor peste 65 de ani.
Un studiu realizat de Universităţile Loughborough şi Oxford pe un grup de peste 700 de persoane, cu vârsta între 52 şi 98 de ani, a demonstrat că cei care au mâncat brânză tofu o dată pe zi au avut un risc ridicat de a face demenţă sau de a-şi pierde memoria. Cercetătorii sunt de părere că de vină pentu această situaţie ar fi fitoestrogenii care se găsesc în produsele de soia.
Mare atenţie şi la carbohidraţi. „Aceştia sunt pentru creier la fel de nocivi precum ţigările pentru plămâni“, este de părere medicul Vincent Fortanasce, autorul volumului „The Anti-Alzheimer’s Prescription“. Carbohidraţii forţează o serie de enzime din creier să „consume“ insulina, în loc să distrugă proteinele toxice care produc maladia Alzheimer. Carbohidraţii periculoşi sunt cei care se găsesc în alimente precum dulciurile rafinate (le găsiţi în cofetării) şi sucuri. În plus, dacă se consumă mulţi carbohidraţi, va fi stimulată excesiv producţia de insulină, ceea ce conduce la supraalimentare, obezitate şi în cele din urmă la rezistenţă la insulină. Cum scade calitatea celulei nervoase la fumători
„Persoanele de vârsta a doua care fumează au un risc crescut de a avea probleme cu memoria“, potrivit unui studiu publicat în „Archives of Internal Medicine“. Motivele unor astfel de neplăceri la fumători se explică în două feluri. „La fumători, cantitatea de oxigen din sânge scade. Fără oxigen legăturile între neuroni (sinapsele) sunt afectate. Pe de altă parte, fumătorii mănâncă mai puţine glucide, iar concentraţia de glucoză la ei este mai redusă. Pentru a merge bine creierul are nevoie şi de glucoză“, explică pneumologul Magda Ciobanu, coordonatorul Centrului pentru renunţarea la fumat din Institutul „Marius Nasta“, din Bucureşti. Atenţie la bolile cronice şi de tiroidă!
Pierderea de memorie este un simptom frecvent al unei tiroide leneşe, se arată într-un articol apărut în numărul din mai al publicaţiei „Mayo Clinic Health Letter“. Asta pentru că hormonii din tiroidă ajută la controlul bătăilor inimii, dispoziţiei şi memoriei.
Nici durerile nu trebuie igrnorate pentru că nu afectează doar puterea de concentrare a unei persoane şi somnul, ci şi memoria. Un studiu realizat de specialiştii de la Universitatea din Alberta pe zeci de persoane care aveau dureri de cel puţin şase luni a arătat că două treimi dintre bolnavi prezentau tulburări semnificative de atenţie şi memorie.
Şi emoţiile negative pot avea efecte negative asupra creierului. Un studiu apărut în publicaţia „Neurology“ arată că persoanele care au frecvent emoţii negative, precum depresie sau anxietate, au un risc mai mare cu 40% de a avea probleme de memorie decât cele care nu se plâng de astfel de neplăceri. LA GRĂTAR SAU ÎNĂBUŞIT
Somonul şi tonul previn leziunile cerebrale Persoanele care consumă ton sau alte tipuri de peşte bogat în acizi graşi Omega 3 (somon, macrou) de cel puţin trei ori pe săptămână au un risc cu aproape 26% mai scăzut de a avea leziuni la nivelul creierului care pot cauza demenţă şi atac vascular cerebral, comparativ cu cei care nu mănâncă peşte. Aceasta este concluzia unui studiu apărut luna aceasta în ultimul număr din publicaţia „Neurology“, realizat pe un grup de peste 2.300 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani. Atenţie însă, peştele nu trebuie prăjit, ci preparat la grătar sau înăbuşit. „Nu au existat niciun fel de beneficii la cei care au mâncat peştele prăjit sau nu l-au consumat deloc“, spune medicul David Siscovick, prodesor de medicină şi epidemiologie la Universitatea din Washington, autor al cercetării.