După ce Curtea Constituțională a României a decis prin două decizii că termenul de prescripție al unei infracțiuni este cel general, și nu cel special, așa cum și-l dorește DNA, o instanță din România s-a adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru a obține clarificări.

Curtea de Apel Brașov a cerut Curții de Justiție a Uniunii Europene să stabilească în chestiunea prescripției, dacă deciziile Curții Constituționale trebuie aplicate sau nu.

Fostul judecător Toni Neacșu, în prezent avocat, a precizat că avocatul general al CJUE a pus concluzii de respingere a sesizării motivând faptul că un drept fundamental al omului, nu poate fi pus în fața unui drept material, vorbim aici despre recuperarea unor prejudicii, al Uniunii Europene.

”Avocatul general scrie negru pe alb că ”interesele financiare ale Uniunii merită să fie protejate, însă acest lucru nu poate avea întâietate în fața apărării unui drept fundamental precum cel reprezentat de principiul retroactivității legii penale mai favorabile”. Lecție constituțională elementară dată tuturor celor prea înfierbântați din sistemul nostru juridic, care prea multă vreme a fost condus de valori specifice justițiarismului sălbatic iar nu de cele ale justiției reale”, a scris avocatul Neacșu.

Procesul de la CJUE se va judeca în iulie

Potrivit fostului magistrat român, toți susținătorii ideu că deciziile Curții Constituționale nu trebuiesc aplicate au primit o grea lovitură prin această poziție adoptată de avocatul general al CJUE.

Procesul în sine de la CJUE, unde trebuie să se stabilească dacă se mai aplică regula prescripției generale, va avea loc în cursul lunii iulie.

”Concluziile avocatului general în cauza C-107/23 a CJUE, la baza căreia stă o sesizare a Curții de apel Brașov care cerea ”dezlegare” să ignore deciziile pe prescripția răspunderii penale, reprezintă, pe lângă o enormă surpriză plăcută pentru mine, o lovitură teribilă dată celor care cred că un stat de drept poate funcționa cu ignorarea Constituției și a interpretărilor juridice obligatorii pe care le dau Curtea Constituțională și instanța supremă a acelui stat”, a mai spus Neacșu.

Magistrații gândesc că drepturilor omului sunt un moft

În continuare, Toni Neacșu a lăudat poziția avocatului general al CJUE care a pus pe primul loc un drept fundamental, așa cum este și normal, și nu un drept material, și a criticat poziția ”estabilishmentul judiciar” din România, care consideră că aceste drepturi sunt un ”moft”.

”Trăim într-o țară în care un ministru al justiției își permitea să spună că drepturile omului sunt un lux (citește un moft), ceea ce de altfel gândeste și astăzi estabilishmentul judiciar, deși are abilitatea de a nu o mai spune. Este șocant să citești într-un document de la CJUE că ”drepturile fundamentale nu sunt mai puțin importante decât interesele financiare ale acesteia” și că ”interesele financiare ale Uniunii nu pot fi protejate cu prețul unei încălcări a drepturilor fundamentale”. Concluzia avocatului general este că instanța de trimitere (curtea de Apel Brașov alături de toate instanțele naționale) nu ar trebui să lase neaplicată jurisprudența Curții Constituționale pentru a asigura respectarea articolului 325 alineatul (1) TFUE și a Deciziei 2006/928. Dimpotrivă, ea trebuie să respecte această jurisprudență pentru a menține standardul mai ridicat de protecție a principiului lex mitior din dreptul român, care, prin însăși natura sa, profită autorilor infracțiunilor”, a mai scris avocatul Neacu.