Viaţa a apărut pe Terra în urmă cu aproximativ 3,8 miliarde de ani, în condiţii care nu au fost încă elucidate de niciuna din minţile luminate ale acestei planete. Mulţi au început însă să-şi pună serios întrebarea dacă nu cumva a luat naştere în altă parte, astfel încât panspermia - teoria potrivit căreia germenul iniţial ar proveni de pe altă planet şi ar fi transportat pe Pământ de comete sau meteoriţi - are în mometul de faţă tot mai mulţi adepţi.
Potrivit New Scientist, astrobiologii adună tot mai multe probe care par să sugereze faptul că viaţa îşi are originea în altă parte în galaxie şi a fost adusă pe Pământ de meteoriţi şi comete în urmă cu 3,8 miliarde - 4 miliarde de ani. Această teorie poartă numele de "panspermie".
De exemplu, molecule organice şi apă au fost descoperite pe cometele care traversează Sistemul Solar, sugerând că elementele primordiale pentru apariţia vieţii pe Terra ar proveni, de fapt, din spaţiu. Există şi cercetători care merg mai departe de această ipoteză şi afirmă că viaţa în sine a apărut în altă parte şi a fost adusă pe Terra atunci când condiţiile au devenit perfecte pentru ca ea să evolueze.
Panspermia nu este o teorie nouă - a fost enunţată în premieră în 1871 -, dar a început să obţină recent un sprijin tot mai mare în rândul oamenilor de ştiinţă, pe măsură ce astronomii au descoperit că Universul abundă în compuşi organici.
Deşi nu există deocamdată dovezi concrete care să ateste existenţa vieţii extraterestre, teoria panspermiei, care a rămas totuşi la limita ştiinţei unanim acceptate, nu mai este deloc considerată o teorie fantezistă aşa cum era în trecut, precizează acest articol publicat în New Scientist şi citat de mediafax.ro.
Peter Ward, biolog la Universitatea Washington din Seattle, a declarat pentru aceeaşi publicaţie: "Cred că teoria despre Marte, ca origine a vieţii de pe Terra, reprezintă un caz destul de bun".
Acelaşi profesor american este de părere că, dacă oamenii de ştiinţă vor găsi dovezi care să ateste faptul că viaţa de pe Terra este de origine extraterestră, această descoperire ar avea un impact major asupra abordărilor actuale din domeniul ştiinţei şi religiei.
"Ar fi o descoperire majoră. Unii dintre fundamentaliştii religioşi cred într-o anumită axiomă, care spune că există o singură viaţă şi că aceasta există doar aici, pe Terra", a spus acelaşi cercetător.
Mulţi oameni de ştiinţă s-au declarat intrigaţi de apariţia subită a vieţii pe Terra, în urmă cu 3,8 miliarde de ani, în acelaşi timp în care condiţiile de care ar fi nevoie pentru a susţine viaţa au devenit perfecte.
Alţi cercetători merg şi mai departe pe firul acestei idei şi spun că întreaga noastră galaxie, Calea Lactee, abundă în forme de viaţă.
Chandra Wickramasinghe, profesor de astrobiologie la Universitatea Buckingham, care susţine de mult timp teoria panspermiei, crede că Terra se află într-un schimb constant de materii organice şi chiar de materie vie cu planetele şi sistemele solare din apropiere.
El a participat recent la publicarea mai multor studii care au dezvăluit existenţa unor rămăşiţe fosilizate ale unor microorganisme, găsite în meteoriţi, şi a unor organisme microscopice de tipul algelor care trăiesc în atmosfera înaltă a Terrei, care ar fi fost aduse acolo de comete.
"Aceasta a fost o ipoteză în trecut, pur teoretică, dar acum avem dovezi care o susţin. Percepţia (asupra panspermiei, n.r.) se schimbă încet, dar sigur", a spus profesorul britanic.
Într-un articol publicat la începutul acestui an în Journal of Astrobiology, editat de profesorul Wickramasinghe, el şi colegii lui au descris felul în care ei cred că viaţa a ajuns pe Terra: "Studiile recente au dus la identificarea unui număr de 900 de exoplanete în apropiere de Terra, situate într-un volum mic de spaţiu din galaxia noastră. Extrapolările efectuate pe baza acestui studiu au dus la obţinerea unui număr estimativ de 140 miliarde de sisteme planetare locuibile doar în galaxia noastră, iar cele mai multe dintre ele sunt asociate cu stele din clasa piticelor roşii stinse. În acest context, distanţa minimală până la un sistem planetar care poate să întreţină viaţa este de doar câţiva ani-lumină. Această distanţă interplanetară relativ scurtă este uşor de străbătut de particule de praf cosmic, deşeuri cosmice, meteoriţi şi comete. Materialele care sunt expulzate în spaţiu cu viteze mai mari decât «viteza de evadare» din sisteme planetare precum Sistemul Solar urmează orbite hiperbolice care le aduce până la o stea din apropiere, aşadar, probabilitatea unei «capturi» directe ar fi, în general, foarte mică. Totuşi, praful cosmic submicronic, ce include bacterii şi virusuri, eliberat de bolizii cometari aflaţi în tranzit, chiar dacă aceştia se află pe orbite hiperbolice, ar putea fi cu uşurinţă oprit de discul interplanetar din sistemul planetar recipient şi, astfel, să «infecteze» planetele locuibile".
Mai simplu spus, microorganismele şi moleculele organice de pe cometele care trec pe lângă planete pot fi depozitate pe acea planetă.
Profesorul Wickramasignhe şi unul dintre colegii lui, profesorul Milton Wainwright, vorbesc despre rămăşiţele unor aparente microorganisme, colectate la altitudinea de 26 de kilometri în atmosfera terestră de un balon de mare altitudine, în timpul curentului de meteoriţi al Perseidelor, în anul 2013.
Recent, ei au găsit în mostrele colectate cu acea ocazie şi o ciudată sferă minusculă din titan, de mărimea diametrului unui fir de păr uman, înconjurată de o substanţă organică lipicioasă.
Cei doi cercetători au studiat şi materialul meteoritic ce conţine acele structuri care au fost interpretate ca fiind microorganisme fosilizate.
Teoria panspermiei adună tot mai mulţi adepţi şi din segmentul "mainstream" al ştiinţelor exacte.
În urmă cu doar câteva decenii în urmă, oamenii de ştiinţă considerau ideea vieţii extraterestre ca fiind una improbabilă, însă, în prezent, NASA crede că este doar o chestiune de timp până când savanţii vor vor descoperi dovezi ale vieţii pe alte corpuri cereşti din Sistemul Solar.
Agenţia spaţială americană se concentrează, în prezent, pe detectarea unor eventuale urme de viaţă pe Marte, în timp ce Agenţia Spaţială Europeană (ESA) analizează Luna.
ESA dezvoltă, în prezent, o misiune robotizată pentru a fora sub suprafaţa Lunii, cu scopul de a analiza meteoriţi, care ar putea oferi dovezi şi indicii despre felul în care viaţa a apărut pe Terra şi despre felul în care a fost adusă pe planeta noastră din alte zone ale Universului.
Savanţii de la NASA au realizat şi câteva experimente, folosind câteva fragmente de rocă - care simulau meteoriţii - ce au fost lansate în spaţiu şi lăsate apoi să reintre în atmosfera terestră.
Aceste teste au arătat că ADN-ul şi anumiţi spori bacterieni pot să supravieţuiască temperaturilor şi presiunii extreme la reintrarea în atmosfera Terrei.
Experimentul american a oferit astfel un sprijin major pentru unele dintre ideile aflate la baza teoriei panspermiei.
Mai mulţi savanţi de prestigiu, printre care matematicianul şi astrofizicianul britanic Stephen Hawking şi Martin Rees, profesor la Institutul Astronimic al Universităţii Cambridge, au anunţat, în luna iulie, că sprijină un nou proiect ştiinţific, ce beneficiază de o finanţare de 100 milioane de dolari, care are ca scop descoperirea unor forme de viaţă extraterestre.