În aceste zile, la Bruxelles, se dau bătălii grele pe tema bugetului Uniunii Europene, pentru perioada 2021-2027.
În timp ce România se bazează pe agricultură și, implicit, pe fondurile Uniunii Europene, „marii contribuabili (n.r. dintre țările membre) cer reducerea fondurilor pentru agricultură și coeziune (adică bani pentru autostrăzi, drumuri sau extinderea rețelelor de gaze)”, anunță Digi24.ro.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus alocarea unui procent de 1,074% din Venitul Național Brut al Uniunii. Asta înseamnă aproximativ 1.100 de miliarde de euro. Propunerea este apropiată de cea a președinției finlandeze a Consiliului UE (1,07%, respectiv 1 087 miliarde euro), dată în decembrie. Cu toate acestea, ea este cu 240 de miliarde mai mică decât propunerea Parlamentului European, care a cerut un buget în valoare de 1,3% din venitul național brut.
Pe de altă parte, în contextul Brexit-ului, țări precum Olanda, Austria, Danemarca, Suedia și Germania cer o reducere a bugetului 2021-2027 cu aproximativ 80 de miliarde de euro, iar sumele cele mai mari să fie redirecționate de la Politica Agricolă și de Coeziune spre noile provocări asumate de Comisia Europeană, precum schimbările climatice, digitalizare și securitatea Uniunii Europene, anunță Digi24.ro.
Noul buget propune o reducere cu 14% a sumelor date până acum pentru Politicile Agricole Comune și o reducere cu 12% a finanțărilor pentru coeziune (cu o compensare către țările slab dezvoltate).
Joi, președintele Klaus Iohannis va pleda la ședința Consiliului European „pentru asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, subliniind că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări substanțiale pentru aceste două politici, ca instrumente menite să reducă decalajele de dezvoltare între statele membre”, potrivit comunicatului de presă al Administrației Prezidențiale.