Timişorenii pot "descifra", cu ajutorul smartphone-urilor, istoria a 300 de exponate dotate cu coduri de bare 2D. Expoziţia de la Muzeul de Artă durează până la sfârşitul lunii aprilie.
Vizitatorii Muzeului de Artă din Timişoara îşi pot folosi de ieri telefoanele mobile de ultimă generaţie pentru a afla informaţii suplimentare despre exponatele din muzeu.
Astfel, cele 300 de obiecte expuse în cadrul unei expoziţii despre istoria comunicării au un cod de bare ce poate fi scanat cu telefonul mobil. Exponatele provin din principalele muzee de istorie din Banat şi Transilvania.
Obiectele "vorbesc"
După ce fotografiază codul de bare, vizitatorii pot accesa cu telefonul mobil o aplicaţie web care le oferă o gamă largă de informaţii despre exponatul respectiv.
"Codul de bare 2D, aplicat exponatelor şi materialelor-suport ale evenimentului, asigură legătura cu informaţiile de pe site-uri. Astfel, vizitatorul expoziţiei îşi va putea folosi telefonul mobil pentru a afla mai multe informaţii despre fiecare exponat", explică reprezentanţii Institutului Multimedia Româno-Elveţian, cei care au pus la punct partea tehnică a ineditei expoziţii.
Timişorenii care au vizitat ieri expoziţia de la Muzeul de Artă s-au declarat impresionaţi de iniţiativă. "E o aplicaţie simplă, în câteva secunde ai informaţia", spune un tânăr cu ultimul model de iPhone.
Evoluţia comunicării
În cadrul expoziţiei, publicul poate admira de la o stelă funerară a unui soldat roman sau vase pictate preistorice până la primul computer românesc, MECIPT1, care avea înfăţişarea unei uşi pline cu lămpi. De asemenea, vizitatorii au la dispoziţie o serie de postere care explică diverse momente ale evoluţiei comunicării, de la naşterea logoului şi a brandului, la comunicarea profesională prin mărci, corporaţii sau comunicare comercială, prin intermediul banilor.
"E deosebit să ai aşa de uşor atât de multe informaţii. La fel de adevărat e că îţi ia mai mult timp să vezi o expoziţie. Te şi fură procedeul ăsta: dacă ai accesat aplicaţia la un exponat, nu te lasă sufletul să nu o faci şi la celelalte", povesteşte timişoreanca Iuliana Paul.
La pregătirea expoziţiei au lucrat 100 de profesionişti, de la arheologi la informaticieni.
Deschisă până pe 30 aprilie
Curatorul expoziţiei, arheologul Laurent Chrzanovski, are propria viziune despre importanţa României în comunicarea mondială.
"România a jucat în diferite perioade un rol extraordinar de important. Dacă ne gândim la invenţia vasului pictat care a dat naştere frumoaselor vase greceşti, această comunicare apare prima dată pe continentul european prin cultura Cucuteni. Asta era deja o comunicare inedită, care a venit prin migraţii şi a apărut în România cu mult timp înainte să se difuzeze pe continent. În perioada otomană, zone ca Târgovişte, Sibiu, Deva au beneficiat de o anume autonomie care a permis tipărirea unei mulţimi de lucrări în limbi diferite, lucrări ce nu puteau să fie publicate în alte locuri, fiind supuse cenzurii. Un alt moment al comunicării a fost toată perioada care începe cu prima Unire, unde diferite formaţiuni politice au adus o presă liberă şi tânără extraordinară comparativ cu ce se întâmpla în restul Europei", consideră Laurent Chrzanovski.
Expoziţia poate fi vizitată până pe 30 aprilie, iar costul unui bilet este de 5 lei. Elevii, pensionarii şi studenţii beneficiază de o reducere de 50%.
"E deosebit să ai aşa de uşor atâtea informaţii. Te fură procedeul acesta: dacă ai accesat la un exponat, nu te lasă sufletul să nu o faci şi la celelalte.", IULIANA PAUL, vizitator Muzeul de Artă