Tot mai multe firme preferă să fugă de „mâna” întinsă a statului. Bahamas, Belize sau Barbados sunt doar câteva dintre destinaţiile exotice unde afaceriştii locali îşi pun banii la adăpost de taxe
Fenomenul a luat o amploare de neimaginat, iar statul român se vede văduvit de sume importante din taxe şi impozite. Ca şi în alte ţări, în absenţa unui cadru suplimentar de reglementare, practica offshore se extinde şi în România, limitând resursele bugetare ale statelor.
Potrivit unei analize Keysfin, în 2015, peste 5.300 de societăţi active în România aveau cel puţin un acţionar persoană juridică înregistrat într- un offshore. Afacerile derulate de aceste firme s-au ridicat anul trecut la 48 miliarde de euro, sumă care reprezintă aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional. Comparativ, în 2010 sumele derulate prin offshore-uri era de 34 miliarde de euro, însă ca procent din total era tot de circa 20%.
9% din angajaţii români, angajaţi de offshore-uri
Un alt aspect interesant este numărul de salariaţi plătiţi de aceste societăţi, care a urcat de la 271.000 în 2010 la 341.000 în 2015. „Angajaţii firmelor cu acţionari persoane juridice offshore au ajuns să reprezinte 9% din forţa de muncă legală din România”, explică analiştii KeysFin. Potrivit acestora, evoluţia numărului angajaţilor reprezintă cel mai semnificativ indicator privind profitabilitatea afacerilor „fără taxe”, în condiţiile în care asocierea cu un offshore oferă posibilitatea firmelor să plătească cât mai puţin taxe şi impozite statului român.
Pe de altă parte, statistica Keysfin arată că profitabilitatea firmelor este surprinzător de redusă, raportat la cifra de afaceri şi la situaţia pieţei. Cele mai multe firme activau în domenii precum tranzacţiile imobiliare şi real estate (clădiri de birouri, mall-uri, etc.), în comerţ, activităţi profesionale, industria prelucrătoare şi IT. Cele mai multe erau multinaţionale, firme cu afaceri în construcţia de spaţii comerciale, zone rezidenţiale şi mai ales lanţuri de retail, de la fashion la cel alimentar.
Interesant iarăşi este că, în perioada analizată (2010 - 2015), cea mai mare creştere a cifrei de afaceri au avut-o firmele din agricultură (cu 47%). În acest domeniu, numărul societăţilor cu acţionariat înregistrat în „paradisuri fiscale” a urcat cu 23%. În comerţul cu ridicata, cifra de afaceri derulată în România de firme înregistrate în offshore-uri a crescut cu 34%.
Cele mai „prietenoase” ţări
Statistica Keysfin arată că majoritatea firmelor (83%) care au făcut obiectul analizei au legături cu ţări cu o legislaţie fiscală extrem de atractivă din Europa, cele mai multe având sedii în Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta. Restul (17%) înregistrau date financiare în legătură cu firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong- Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze şi alte destinaţii exotice, extrem de primitoare cu capitalul străin. Aceste offshore-uri nu sunt ilegale, atâta timp cât nu vorbim de bani negri, ci un mod de optimizare a costurilor.