Fostul pugilist Petre Bornescu, părintele fotbalistului giuleştean, a fost vicecampion mondial şi european la juniori, iar timp de cinci ani a apărat culorile roş-albe.
Mircea Bornescu, portarul echipei de fotbal Rapid, nu este singurul din familie care are legătură cu sportul de performanţă. Petre Bornescu (49 de ani), tatăl său, a practicat mulţi ani boxul, şi încă la un nivel destul de ridicat. La juniori, a fost vicecampion mondial în 1979, vicecampion european în 1980, campion naţional în 1986 şi în 1987, iar în 1985 a câştigat „Centura de Aur”.
A renunţat la activitatea de pugilist în 1990, iar în prezent este antrenor la Clubul Sportiv Voluntari 2005 (finanţat de Primăria locală), unde pregăteşte copii de toate vârstele. Bornescu senior recunoaşte însă că, în prezent, vedeta familiei este juniorul.
„Ştiu eu că n-aţi venit pentru mine, ci ca să vorbim despre Mircea”, a întâmpinat fostul pugilist echipa EVZ care l-a vizitat la sala de sport „Andreea Isărescu” din Voluntari. Antrenorul nu-i sfătuieşte pe părinţi să-şi dea copiii la box, socotit un sport al săracilor.
„Mircea este cuminte ca o fată”
Petre Bornescu povesteşte că fiul său nu i-a creat probleme: „Mircea a fost un copil foarte cuminte. Bine, mai făcea şi el câte o năzbâtie când era mic, ca orice copil, dar nu mi-a creat niciodată probleme mari. Era cuminte ca o fată. Mai năzdrăvană a fost sora lui cea mică, care avea o fire mai băieţoasă. Prima dată, fiul meu a fost atras de box. N-avea mai mult de şapte- opt ani când l-am dus prima dată la sală. Să-l fi văzut cum lovea sacii de antrenament... Dă bine cu pumnul, n-aţi văzut în iarnă, când s-a bătut la meciul ăla amical din Antalya? Bine, el nu e deloc o fire violentă, dar oricui îi mai sare câteodată muştarul. Pe urmă, Mircea a vrut la judo. L-am dus, dar peste un timp m-am întâlnit cu antrenorul lui, care m-a întrebat de ce nu mai vine Mircea la sală. Nu ştiam nimic. L-am luat la întrebări şi aşa am aflat că s-a dus la fotbal. A jucat mai întâi la Mecanică Fină, pe urmă la FC Naţional, la Juventus Colentina, după care ştiţi, FC Caracal, Universitatea Craiova, iar acum la Rapid. Când juca fotbal cu prietenii, Mircea era mereu în atac. M-am mirat când am auzit că e portar. «Aoleu, ce post nenorocit ţi-ai ales!», i-am zis”. „Arătam eu a om bolnav?”
În perioada 1998-2000, Mircea Bornescu a fost legitimat la clubul Juventus Colentina. Marian Rusen, preşedintele grupării care activează în Liga a III-a, susţine că tatăl portarului s-a folosit de un tertip pentru ca băiatul său să se poată transfera gratis la Unirea Alba Iulia.
„Prin vara anului 2000, tatăl său a venit la mine cu lacrimi în ochi şi mi-a spus că e pe moarte, că mai are de trăit doar o lună. Mi-a zis că are cancer în fază terminală şi că ultima lui dorinţă, înainte de a-şi da sufletul, este să-şi vadă băiatul jucând în Liga I. Eu, cum sunt mai milos, am zis să-i îndeplinesc dorinţa, dar am aflat după câteva luni că a fost doar un tertip pentru a-l transfera gratis la Alba Iulia. Petre e acum bine mersi, e mai gras ca mine”, a povestit Rusen, cu câteva luni în urmă, pentru cotidianul „Libertatea”.
Petre Bornescu neagă versiunea: „Nu e nimic adevărat. Da, m-am dus să vorbesc cu el ca să-i dea drumul lui Mircea, dar nici vorbă că i-am spus că am cancer în fază terminală. Arătam eu a om bolnav, în condiţiile în care aveam atunci aproape 160 de kilograme şi mai trăgeam şi câte un şpriţ? Un om bolnav bea? Eram atunci şef de pază la complexul Europa şi mergeam cu lacrimi în ochi să mă milogesc de Rusen? Vorbele astea le-a băgat de la el, ca să se dea mare şi să apară prin ziare”, ne-a declarat Petre Bornescu.
A făcut galerie Universităţii Craiova
Telefonul mobil al lui Petre Bornescu are ca sonerie imnul echipei de lângă Podul Grant. „Ţin cu Rapid de când mă ştiu. Asta nu m-a împiedicat însă să boxez la clubul Dinamo, între 1977 şi 1982”, ne-a spus fostul pugilist. Dar n-a strigat mereu pentru Rapid.
„Cât sunt eu de rapidist, cum puteam să nu ţin cu Mircea, când era la Craiova? Am fost pe Giuleşti, la un meci Rapid - Universitatea, şi strigam «Hai Craiova», chiar dacă în jurul meu erau nişte băieţi cât muntele! Nu mi-a zis nimeni nimic, pentru că mulţi dintre ei mi-au fost subalterni la complexul Europa”, s-a amuzat acesta.
CADOU
„Pepe” Bornescu i-a dăruit tatălui său un Mercedes În parcarea din faţa sălii de sport din Voluntari trage, în fiecare zi, un Mercedes negru. „O vedeţi?”, ne arată Petre Bornescu limuzina. „M-am trezit zilele trecute că vine Mircea la mine şi-mi dă cheile maşinii. Am rămas blocat! «Mă, tată, ce să fac eu cu maşina asta, că nu pot să merg cu ea printre gropile astea de aici, de la noi?», i-am spus. «Lasă, asta o ai, aşa, pentru oraş!», mi-a răspuns el. E un copil tare bun, ţine mult la noi, nu ca alţi fotbalişti, care, când ajung sus, nici nu-şi mai recunosc părinţii”, spune, mândru, Petre Bornescu.
Fostul pugilist are şi doi nepoţi, Nicolas Gabriel (băiatul lui Mircea Bornescu) şi Alexandru (fiul surorii mijlocii a portarului rapidist). Nu-şi doreşte ca vreunul dintre ei să practice boxul.
„Domnule, dumneavoastră v-aţi trimite copilul la box? Aici vin doar copii din familii mai modeste. Plus că nu câştigi cine ştie ce din acest sport, că puţini sunt cei care ajung la nivelul lui Lucian Bute”, ne-a mărturisit Petre.