Călin Popescu Tăriceanu evită să se pronunţe în legătură cu un conflict între Patriciu şi Antonescu şi îi face recomandări voalate liderului PNL.
Fostul premier şi preşedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat, într-un interviu acordat Evenimentului Zilei, că liderul unui partid mare, aşa cum este PNL, nu trebuie să fie întotdeauna de acord cu "aşteptările populare". Fără să pomenească numele lui Crin Antonescu, Tăriceanu a susţinut că este nevoie ca persoana aflată în fruntea unei formaţiuni politice să aibă curajul de a se opune, uneori, "valului popular".
Fostul premier a minimalizat conflictul dintre Patriciu şi Antonescu, dar a estimat ex-patronul Rompetrol ar putea fi dezamăgit de "anumite promisiuni sau speranţe pe care le-a nutrit".
EVZ: După opinia dumneavoastră, există un conflict real între Dinu Patriciu şi Crin Antonescu? Călin Popescu Tăriceanu: Sincer, nu mi-am pus problema, nu mi-o pun şi nici nu mi se pare că este un subiect de prima pagină. Nu cred că este un subiect de interes larg şi nu este nici măcar un subiect pentru mine, care sunt membru în PNL.
De ce credeţi că nu este un subiect de interes? Eu citesc editorialele domnului Patriciu şi cred că el, spre deosebire de alţi comentatori, poate să şi pună în aplicare un proiect precum cel de formare a unui nou partid. Ce vă pot spune: probabil că are nişte dezamăgiri legate de anumite promisiuni sau speranţe pe care le-a nutrit, poate îndreptăţite, poate neîndreptăţite, şi acest lucru îl face să aibă această atitudine. Este bine că, în loc să vedem partide cu o unanimitate îngrijorătoare, există şi voci critice.
Dar cum vi se pare situaţia din PNL, la ora actuală? Nu cred că există cineva care să spună că situaţia este perfectă. Important este să ne concentrăm pe soluţiile politice pe care le putem oferi electoratului, extrem de dezamgit de ceea ce s-a întâmplat în România ultimilor ani. Va trebui să ne asumăm şi noi un anumit rol care nu este întotdeauna acela de a fi în linie cu aşteptările populare. Cred că forţa unui lider într-un partid mare şi serios, de anvergură, este să aibă câteodată curajul să nu se lase dus de valul popular.
Unde credeţi că aţi putea fi împotriva valului popular? Una din problemele actuale care se va pune în viitor este reclădirea încrederii în instituţii – guvern, partide, parlament – nu se va putea face mergând numai pe ceea ce oamenii cred. De exemplu cred că este o formulă nefericită cu parlamentul unicameral.
Şi cred că o viitoare revizuire a Constituţiei trebuie să elimine toate neclarităţile legate de funcţia prezidenţială.
Să avem republică parlamentară. România este azi o republică parlamentară. Numai că, în momentul de faţă, sunt o serie de neclarităţi în Constituţie, care au fost interpretate la limită de Curtea Constituţională. Va trebui să clarificăm aceste lucruri, după modelele care funcţionează bine în Europa.
Nu vă deranjează că percepţia opiniei este că PNL se duce la stânga? Eu cred că modul în care a fost redactat programul economic dovedeşte fără echivoc că nu se poate vorbi sub nicio formă de vreo uşoare alunecare la stânga a PNL.
Un alt punct pentru care PNL este criticat: alianţa cu Voiculescu. Eu nu pun accentul pe o persoană, pentru că o persoană, oricât de influentă, nu poate să determine o etichetă, cel puţin în privinţa noastră, iar USL este evident că se sprijină pe doi piloni: PNL şi PSD. PC nu se poate spune că are o pondere comparabilă cu a celorlalţi doi.
Cum aţi defini conducerea lui Crin Antonescu în fruntea PNL? Crin Antonescu are un discurs politic interesant, deschis, curajos, nu aş putea spune că nu se bazează pe valorile liberale, din contra. Sigur că este în faţa unor provocări importante. Ceea ce a însemnat candidatura la preşedinţie din 2009 a fost un prim test, pe care l-a trecut cu bine. Marile provocări vor veni: cele două rânduri de alegeri din 2012, unde preşedintele de partid este principalul motor.
ACORDUL CU FMI
Guvernul decide, nu Fondul Monetar Reduceţi impozitul pe venit, dar criticii spun că aţi renunţat la o măsură specifică liberalismului, cota unică. Trăsătura esenţială a liberalismului este fiscalitatea redusă. Nicăieri nu este considerată cota unică o măsură liberală.
Dau un exemplu la limită: ce-ar fi dacă am avea cotă unică de 40%? Ţinând cont de posibilele temeri ale unor persoane interesate, mă refer la contribuabili, mulţi şi-au pus problema: dacă acum s-a făcut o cotă diferenţiată în jos, de ce să nu se facă şi una în sus? Discuţiile din cadrul USL au condus la un acord ca în următorii patru ani cota de impozit pe venit să nu cunoască nicio majorare.
Dar FMI ce va spune? N-am să ţin un discurs naţionalist, dar cel care decide este guvernul, nu FMI.
De un acord cu FMI este nevoie? Da, ar fi prudent. Dar trebuie să fac următoarea observaţie: până acum, măsurile adoptate sub presiunea FMI de actualul guvern au fost numai măsuri aşa-zise de restructurare, nici una de stimulare a reluării creşterii economice. Este un punct extrem de slab al fondului şi al guvernului şi o critică pe care trebuie să şi-o împartă în proporţia în care doresc.
Se menţine obiectivul aderării la euro în 2015? Este un termen politic stabilit nu ştim de cine, care nu este realist. N-aş putea să spun care este termenul realist, ar trebui să fie rezultatul performanţelor economiei.
În momentul de faţă, inflaţia este cea mai mare din UE, deficitul bugetar este foarte ridicat, deci două criterii esenţiale sunt departe de a se apropia de limitele prevăzute.
Dacă ar fi să-l ascultăm pe guvernatorul BNR este bine să existe un obiectiv, dar în momentul de faţă nu cred că există un plan realist.
În sectorul energetic ce faceţi? Ar trebui revenit la ideea creării unor campioni naţionali şi am să vă dau un exemplu: compania CEZ din Cehia. Statul poate să rămână cu 40%, cu 30%, pentru că deţine pachetul de control. Nu sunt în favoarea privatizării cu investitor strategic, ci cu investitori de portofoliu, care să ducă la un alt stil de management, care este sub presiunea acţionarilor privaţi şi care funcţionează foarte bine.
16%
este cota maximă de impozit pe venit pe care USL promite că o va menţine în următorii patru ani
BUGET
Efectele benefice ale reducerii fiscalităţii
Criticiii acuză programul USL că nu a specificat efectele măsurilor de reducere a fiscalităţii. Sunt cuantificate, evident. Partea de măsuri fiscale are un impact de diminuare a veniturilor, dar în acelşi timp sunt măsuri care vin să compenseze. Sunt două elemente.
Primul, cel legat de performanţa extrem de slabă a administraţiei fiscale de colectare a veniturilor. Motivele: evaziunea şi corupţia sunt patronate de către ANAF.
Al doilea element: efectul pozitiv, de multiplicare pe care-l va introduce taxa regresivă pe venit. Sunt convins că foarte multe locuri de muncă vor fi scoase la suprafaţă pentru că vor fi costuri salariale mai mici. Vom avea aceeaşi situaţie ca în 2005, când foarte multă lume a considerat că bugetul nu va ţine odată cu introducerea cotei unice, ceea ce nu s-a întâmplat.
A fost o surpriză inclusiv pentru cei de la FMI – veniturile, în loc să scadă, au crescut şi în felul acesta nu am avut pierderi la buget. Trebuie să ţinem cont că în mod aparent şomajul scade. Ori există o problemă de ieşire din evidenţă a şomerilor, ori sunt foarte mulţi care lucrează la negru.
România, în momentul de faţă, are cel mai mic număr de angajaţi din 1960 încoace: patru milioane. În Ungaria, care are 11 milioane de locuitori, sunt 3,7 milioane de angajaţi. Este o problemă majoră. Nemaivorbind de faptul că există şi alte modalităţi de a majora veniturile.
DEMOCRAŢIE
Fostul premier Tăriceanu susţine că un regim democratic implică şi costuri, iar alegerea primarilor într-un singur tur ar genera probleme de legitimitate
Ce părere aveţi de alegerea primarilor într-un singur tur? Motivul invocat cu multă nonşalanţă şi la referendumul privind parlamentul unicameral: reducem cheltuielile. Democraţie gratis nu se poate face. Trebuie să înţelegem că există un mic efort în raport cu ansamblul economiei, pentru a asigura func ţionarea acestor instituţii. La alegerea primarilor am auzit acelaşi lucru: reducem cheltuielile.
Dar problema care este mult mai serioasă, a reducerii legitimităţii primarilor aleşi, nu ne-o punem? La un grad de participare de 50%, un primar se poate alege cu 35% din cei prezenţi, deci circa 15% din totalul alegătorilor. Se pune atunci problema legitimităţii şi reprezentativităţii?
Dar atunci, s-ar putea spune, de ce să nu extindem alegerea în două tururi de scrutin şi la parlamentari şi preşedinţii de consiliu la judeţean, care acum se aleg într- un singur tur? Sigur că se poate pune problema şi aşa. Dar eu cred că aceste decizii luate de partidul majoritar, de PDL, sunt legate doar de viitoarele alegeri, sunt calcule pe termen scurt. Ei cred că în acest fel îşi vor păstra un număr cât mai mare de primari.
Dar şi PSD ar fi câştigat din acest sistem de alegere a primarilor într-un singur tur. Nu ştiu. Eu cred că dacă noi, la nivelul USL, ne vom gândi foarte serios să depunem candidaţi unici peste tot, calculul pe care şi l-a făcut PDL s-ar putea să nu fie valabil, mai ales în oraşele mari, unde ponderea politică a votului la alegerile locale este mai mare.
Aţi spus că nu există lucruri perfecte în PNL, dacă am reţinut bine. Puteţi să spuneţi unde ar putea să apară corecţii în politica acestui partid? Eu cred că în momentul de faţă, în PNL cel mai important lucru care trebuie făcut este legat de componenta organizatorică. Am impresia că multe organizaţii de la noi stau mai liniştite decât ar trebui. Li se pare că rezultatele sondajelor la nivel naţional le vor da prima şansă la alegeri. Eu sunt adeptul ideii că rezultatul depinde foarte mult de capacitatea organizatorică şi de mobilizarea votanţilor proprii.
Dacă aceste două lucruri nu se fac, între sondaje şi rezultatul final vor fi diferenţe mari şi în defavoarea celor care cred că lucrurile merg de la sine. "Crin Antonescu are un discurs politic interesant, deschis, curajos, nu aş putea spune că nu se bazează pe valorile liberale, din contră. Sigur că este în faţa unor provocări importante." CĂLIN POPESCU TĂRICEANU, liderul deputaţilor PNL