Indolenta, micile furaciuni, chiulul, improvizatia si carcotelile au facut din "romanul descurcaret" o specie apreciata din comunism si pana azi.VIDEO.
Te trezesti dimineata si vezi ca n-ai apa calda. Nu-i nimic, mergi si nespalat la serviciu. Autobuzul intarzie sa apara, iar cand vin cate doua, sunt pline-ochi.
Te urci la inghesuiala si nu mai taxezi biletul, ca n-ai tu ghinionul sa te prinda controlul. La serviciu incepi programul cu o cafea si o barfa, ca oricum nu plange productia.
Cand iti cere sefu’ socoteala, ii servesti scuza cu „nu s-a putut din cauze obiective”, iar la pranz te invoiesti o ora, ca ai de rezolvat urgent o problema de familie.
Ora se lungeste la trei, tot din cauze obiective: trafic aglomerat, cozi la ghisee si, in final, cand ajungi din nou la „scarbiciu”, constati ca te incearca o lene, cauzata probabil de faptul ca n-ai mancat. Asa iti aduci aminte ce salariu mic ai si cum te spetesti tu muncind pentru patronul care nu se gandeste la familia ta, la ratele pe care le ai si la stresul in care te tine, ci numai la cum sa prospere el.
Sictirul creste direct proportional cu ora inaintata a programului si te gandesti sa pleci si tu mai devreme, ca tot ai avut o zi de rahat. In tara asta oricum nu poti sa faci nimic, ca nu esti apreciat, asa ca te lasi pagubas si pleci acasa.
Ne descurcam
Scenariul e real, tot romanul il traieste, indiferent de locul de munca, si se inscrie in eticheta pe care o acceptam fatalist, de la vladica la opinca: „Las’ ca merge si asa!”. Acceptam serviciile proaste ale altora, dar nici noi nu ne spetim cu profesionalismul, asa ca ne balacim colectiv intr-o indolenta ridicata la rang de brand national.
Indolenta e un dat balcanic, spun sociologii, dar in ultimul secol romanii au rafinat-o la cote nebanuite. La „merge si asa” ne-a impins si comunismul, care ne-a obligat sa gasim solutii nastrusnice pentru diversele lipsuri, sa furam din avutul tuturor pentru micile nevoi personale sau sa ne facem ca muncim asa cum si ei se faceau ca ne plateau.
Daca, inainte de ‘89, spiritul descurcaret al romanului a triumfat in constiinta colectiva, ca o calitate indispensabila supravietuirii, azi a devenit spot publicitar sau e confiscat in scopuri electorale.
Balcanism si comunism
„Suntem latini si balcanici. Dar faptul ca ne adaptam la orice, nu respectam regulile tine si de o cultura de supravietuire care ne-a guvernat in comunism, cand faceam acasa cascaval, ciocolata, orice, chiar daca nu erau bune, dar mergea si asa, pentru ca nu le gaseai in alta parte”, explica sociologul Alfred Bulai.
El spune ca in comunism era o mandrie sa te descurci din nimic, sa-ti faci piese de masina la scularie, sa-ti inchizi balconul cu cornier furat de la santier sau sa zici ca ai TV color punand un geam colorat in fata celui alb-negru.
„In sanatate, tot romanul e medic, de la farmacist pana la vecina de la trei - era o nevoie la care te impingea sistemul. E mai grav ca aceasta „descurcareala” e valorizata si acum.
Comportamentul de supravietuitor al romanului triumfa asupra normelor si regulilor ce ar trebui respectate in orice societate normala. Din pacate, cultura nu se schimba in ani, ci in generatii. E greu de spus cand si daca se va schimba ceva in sensul asta. Depinde mult si de modul cum functioneaza institutiile statului”, conchide Bulai.
Unde sunt autoritatile
Pai, tot in Balcani, ca si contribuabilul. „Amenzi exista, dar aplicarea lor e prost facuta. Suntem in Balcani aicea, mai primesti un telefon, mai lasa-l pe ala etc.”, scuza mecanismul viceprimarul Capitalei, Razvan Murgeanu.
Mircea Geoana, presedintele PSD, a confiscat sintagma „merge si asa” in campania pentru suspendarea presedintelui Basescu, cand spunea ca a sosit vremea sa iesim din „zodia” asta. Acum, Geoana vede lucrurile mai optimist privind spre zona privata a societatii. „Sunt categoric in Romania zone in care lucrurile s-au schimbat.
De exemplu, in zona corporatiilor care aduc de afara reguli si stimulente, si coercitiune. In politica insa suntem in continuare in zodia lui „merge si asa” si, din pacate, asta se reflecta in birocratia din institutiile publice. Aceasta e principala hiba a serviciilor publice de la noi si e un cerc vicios: functionarii sunt platiti prost si ofera servicii proaste, sunt coruptibili”, gaseste Geoana explicatia.
Inca 20 de ani
O parte dintre romani muncesc acum in strainatate. Revenirea lor in tara e una dintre solutiile vazute de liderul partidului de opozitie. „Brucan a zis 20 de ani, probabil e vorba de inca o generatie, de inca 20 de ani si de cele doua-trei milioane de romani care acum muncesc in strainatate si sunt obisnuiti cu regulile de acolo. Cand vor veni in tara, vor aduce cu ei acea mentalitate schimbata”, spera Geoana.
Murgeanu considera ca solutia pentru iesirea din criza indolentei e mixta. Trebuie sa vina si de la autoritati, dar si oamenii sa se schimbe. „Ca nici in Vest, unde sunt aia civilizati, nu s-au pus numai cu parul pe ei, le-a mai aratat si zaharelul din cand in cand. Si la noi, de exemplu, trebuie sa dai amenzi pentru parcat ilegal, dar trebuie sa le dai si alternative unde sa parcheze. Dar si patronii ar trebui sa mai mareasca salariile si sa nu se multumeasca sa angajeze te miri ce Dorei, pe bani putini, care fac treaba de mantuiala”, pune Murgeanu degetul pe rana.
SERVICII
Meserii considerate sub demnitatea romanilor
Virgil Cucliciu patroneaza Institutul SETAR de pregatire in transporturi rutiere si admite ca stam catastrofal la capitolul reglementari in transporturi. „De asta avem accidente, morti pe sosele si cazuri tragice precum Mihailesti. La noi, legile se creeaza in functie de cati bani si-au propus cei din conducere sa faca”, acuza Cucliciu.
El nu crede ca e vreun roman care sa vrea sa fie corect, si nici autoritati interesate sa aplice legi ferme: „Daca merge si altfel, oricine va alege calea cea mai usoara care te face sa castigi azi si sa mori maine. La noi nu se doreste sa faci legi clare pentru ca nu mai poti castiga bani negri”.
Adrian Gurzau, patron de firme de curatenie la Cluj, spulbera mitul seriozitatii ardelenilor: „Si la noi „merge si asa” e o problema de mentalitate, instituita de regimul comunist, cand toata lumea fuserea treaba ca sa poata raporta pe hartie ca a depasit planul”.
Gurzau spune ca, in servicii, superficialitatea e maxima, generata de mentalitatea ca anumite meserii sunt sub demnitatea celui chemat sa le presteze: „Daca mergi in orice restaurant din Romania vei observa ca serviciile sunt foarte proaste, dar preturile aberant de mari. Si asta nejustificat, in conditiile in care 99a dintre restaurante sunt private, iar lucratorii sunt tineri si ar trebui sa aiba alta mentalitate.
Fiecare considera ca ceea ce face el e sub demnitatea lui. Cum sa fie chelner?! Desi nici sa fie chelner nu e bun. Dar stie sa astepte spaga”.
Vanzarea casoletei la pret de snitel
Andrei Bacanu are o firma de alimentatie publica. Se plange ca nu gaseste forta de munca: „Oamenii sunt inceti, dar vor si luna de pe cer. Si pana nu pun gheara nu se lasa. E un hobby furatul. Nu-i intereseaza ca la mijloc nu sunt banii lor, ca patronul ala a facut o investitie ca sa-i dea si lui de lucru”.
Bacanu are experienta Germaniei, unde salariatul are rabdare sa creasca odata cu firma: „Acolo simti oamenii ca sunt atasati de firma, de locul de munca, ei simt ca patronul face astfel incat sa-i fie si lui bine, si exista mentalitatea asta a muncii, ca daca nu pui osul la treaba ajungi pe drumuri, pentru ca da firma faliment”.
Daca salariatul e indolent, si clientul e suspicios, zice Bacanu: „Am incercat sa cantaresc casoleta din plastic inainte, ca sa nu le vand oamenilor casoleta la pret de snitel. Si au devenit suspiciosi, nervosi ca dureaza etc. Si atunci, daca nu au vrut, le-am vandut-o la pret de snitel”. Solutia vazuta de Bacanu? „Sa fii integru, sa ai vointa. Dar mai sunati-ma peste vreo 300 de ani, ca sa vedem daca s-a schimbat ceva.”
C-asa-i romanul „Evenimentul zilei” continua campania in care va dezvaluie profilul de european al romanului, marcat de cutume mioritice: nu ne spalam prea des, avem carii si paduchi, dar uitam de toate cand la carciuma din colt suta de votca e 1,50 lei. Romanii nu exceleaza nici la capitolul munca sustinuta. Indolenta e o boala balcanica, stimulata de comunism, dar perpetuata cu succes si in UE.
Cititi si: "De ce nu se spala romanii".
Vorbe de duh
> Lunea nici iarba nu creste, vinerea e inainte de weekend
> Noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc
> Cine-i harnic si munceste ori e prost, ori nu gandeste
> Munca e bratara de aur, dar nici lenea n-a omorat pe nimeni
> Mircea, fa-te ca muncesti!
> Trei cu mapa, doi cu sapa
> Cine nu munceste nu greseste si merita sa fie promovat
CONSTRUCTII
Cei buni au plecat
Dorel, celebrul personaj de spot publicitar, a devenit emblematic pentru toate accidentele ce se petrec in constructii. Dorel e invatat de colegi cum se lucreaza si, in final, se electrocuteaza.
In realitate, Dorel nu accepta sfaturi pentru ca are impresia ca le stie pe toate. Cristian Stoicescu, un patron de firma de constructii care din 2000 lucreaza numai cu bulgari, explica de ce s-a saturat de angajatii romani: „Nu sunt perseverenti, numai ei au dreptate, gasesc mereu solutii sa chiuleasca, indiferent cu cat ar fi platiti, sunt carcotasi, comenteaza, sunt vesnic nemultumiti”.
Stoicescu a ucenicit sase ani, dupa facultate, pe santierele din Austria, unde a invatat cu ce se mananca meseria si a revenit in tara ca sa faca bani acasa.
„La inceput am lucrat numai cu romani, pe vremea aceea inca nu plecasera toti cei buni afara. Acum au ramas numai ciurucurile. Pe bulgari i-am descoperit in 1999-2000, cand am lucrat la Hotelul Marriott. Am incredere in ei ca muncesc si sunt seriosi, nu trebuie sa-i supraveghez. Daca trimiti o echipa de romani, din patru oameni, al cincilea trebuie sa fie vataful, care sa-i supravegheze sa nu fure, sa nu bea, sa nu doarma pe saci”, se plange Stoicescu.
Patronul nu vrea sa generalizeze cu calitatile bulgarilor. „Cred ca eu am descoperit un filon bun. Sunt toti din acelasi sat si garanteaza unii pentru altii. Insa la romani pot sa generalizez, pentru ca am lucrat cu oameni din toate zonele. Din Fagaras, din Moldova (aia sunt mai buni, dar pana dau de alcool), oltenii sunt guralivi, ardelenii fac chefuri multe si galagioase, aia din Bolintin - numai faima a mai ramas de ei, dar nu se bazeaza pe nimic.
Toti au probleme, alcoolul, familia, nevasta, proprietarul care-l da afara. Vin la tine si te santajeaza: „Sefu’, rezolva-ma ca nu mai vin la serviciu!” Si tu ce faci? Ca ai contracte semnate, termenele de executie de respectat, iar toate astea influenteaza calitatea lucrarii.”
Stoicescu e sceptic ca va apuca vreo schimbare de mentalitate, desi are numai 40 de ani. Pentru ca romanul nu vrea sa invete: „Zic ca se pricep la toate, dar, de fapt, nu se pricep la nimic bine. A venit un neamt pe santier sa le explice cum se lucreaza cu un glet nou. El le arata, si ei faceau misto, nu erau atenti, faceau glume, isi dadeau coate, ca „haide, dom’le, ca nu ne invata asta pe noi”. asta e romanul!”.
TARA LUI DOREL-VIDEO