În fiecare zi, ne punem mâinile în cap, auzind ştirile despre pandemia de coronavirus. Nu mai sunt locuri în spitale. Nu mai este oxigen. Medicii sunt epuizaţi. La ATI, rata mortalităţii este incredibil de mare.
Este o realitate crudă, iar vina pentru ea, guvernanţii încearcă să ne-o arunce nouă, oamenilor de rând, în cârcă. Noi suntem vinovaţi că purtăm masca strâmb. ori colţul la declaraţia pe propria răspundere este puţin îndoit.
Să ne întoarcem însă în primăvară, atunci când a debutat pandemia. Suceava a devenit Lombardia României. Un haos total, care a făcut ca virusul să se răspândească rapid. Şi s-a închis tot oraşul. S-a carantinat. Şi s-a strâns de gât economia locală. Şi au murit oameni.
A existat şi o scuză, care chiar ar putea să fie acceptată. Era o situaţie cu totul nouă, iar autorităţile au acţionat şi ele cum le-a tăiat capul. Nu punem la socoteală faptul că pandemia la Suceava, a scos la iveală o problemă gravă, care exista în toată ţara. Anume că tot felul de neaveniţi, puşi pe criterii de partid, conduc spitalele din România. Spitale în care mor oameni nevinovaţi. După ce a trecut primul val al pandemiei şi omenirea şi-a mai tras sufletul, s-au tras şi nişte concluzii. La nivel european şi la nivel mondial. Anume că testarea în masă este cheia succesului în eradicarea pandemiei dar şi a salvării economiei. A evitării unei crize economice majore. Testare în masă care stabileşte focarele de infecţie, focare care se izolează, iar restul oamenilor sănătoşi îşi văd mai departe de viaţa normală. Iar economia nu sucombează. Toată lumea a înţeles asta, în afară de România. La Suceava, principalul focar de infecţie era spitalul judeţean. În loc să fie izolat el, s-a închis tot oraşul. Cu consecinţele economice grave.
Acum, în toamnă, când suntem loviţi de cel de-al doilea val de pandemie, ce facem? Continuăm să nu testăm în masă. Adică, să nu stabilim şi să nu izolăm focarele, iar restul să funcţioneze. Ci carantinăm la grămadă, strângând de gât economia.
N-am învăţat nimic din experienţa Suceava din primăvară, şi asta costă multe, foarte multe vieţi de oameni.
Vă mai amintiţi că în urmă cu ceva vreme, la nivel european a fost un scandal cu produsele care se vând în UE. Că ţările din Est, din fostul bloc comunist, între care şi România, primeau de la firme europene consacrate, produse calitativ mult mai proaste decât aceleaşi produse, care se vindeau pe pieţele din Occident. Scandalul s-a stins, fără să ia cineva vreo măsură. Ce dacă au existat români care s-au intoxicat, care s-au îmbolnăvit din cauza otrăvurilor frumos ambalate cu drapelul UE pe ele.
Nu am învăţat nimic din acea păţanie. Acum, Guvernul ne obligă, prin coierciţii drastice, să purtăm mască. N-ai mască, te-ai ars cu o amendă pentru care trebuie să-ţi vinzi casa să o poţi plăti. În acelaşi timp însă, acelaşi Guvern, prin organismele sale specializate de control a calităţii produselor, a lăsat să se inunde piaţa cu măşti contrafăcute. Care nu au nici un fel de valoare în lupta cu coronavirusul. De astă dată, spre deosebire de sucurile şi produsele alimentare de mâna a doua care au băgat oameni în spital, măştile neconforme au făcut să moară oameni.
Şi dacă tot am început cu Suceava, să încheiem tot cu Suceava. Mai exact cu ultimul scandal răsunător de corupţie în rândurile MAI. La Suceava era o adevărată fabrică de permise de conducere. Costau între 5 şi 7 mii de euro. Şi astfel, poliţiştii suceveni de la rutieră dădeau drumul cu bună ştiinţă, pe stradă, la nişte criminali.
Cu fix 10 ani de zile în urmă, la Piteşti, se întâmpla acelaşi lucru. Se vindeau permise de conducere. Şi alţi criminali ieşeau pe stradă la volanul maşinilor pe care habar nu aveau să le conducă. Nu am învăţat nimic din acea întâmplare, ca dovadă că ea s-a repetat la Suceava. Consecinţa? România este pe primul loc în UE, la morţi în accidentele auto. Iar în particular, Suceava este pe primul loc la accidente auto, în România.
Şi exemplele de astfel de întâmplări, care se tot repetă în România, omorând oameni nevinovaţi, pot continua. Pentru că nu vrem să învăţăm nimic din ele.