Ioan Talpeș a acordat un interviu EvZ. Dezvăluirile făcute în Evenimentul Zilei de generalul SIE Cornel Biriș, fostul comandant al Brigăzii U, unitatea de ofițeri deplin conspirați, cunoscuți sub titulatura de „fantome”, a stârnit un interes deosebit.
- Dan Andronic: Revenim la discuția noastră legată de „fantomele” din Statele Unite. Ați predat lista cu ei autorităților americane, s-au întors în România sau au rămas în America?
- Ioan Talpeș: A venit unul singur, cel puțin eu am fost informat doar despre unul. Dar și acesta a venit la provocare. De ce vă spun asta? Eu îmi luasem angajamentul că nimeni nu se va atinge de ei și omul s-a dus la Ploiești, probabil știa acolo un personaj celebru care m-a urât și care cred că mă urăște și acuma, investit cu aranjamente cu petrolul prin Prahova. La origine cred că era psiholog. -
- Dan Andronic: Vorbiți de șef al Prahova. De l-a găsit tocmai pe el?
- Ioan Talpeș: Ei, doar vorbim de o „fantomă”! Nu s-a dus în sediu. Știa unde se duce Păltânea, la ce birt. Păltânea a vrut să-i facă o deschidere de colaborare, deși fusese interzisă orice recrutare a unui cetățean american, iar eu îmi luasem acest angajament față de ambasadorul american, John R. Davis jr., un om deosebit care a ajutat România. Vreau să vă spun că, la 3 săptămâni de la semnarea celebrului angajament al „fantomei”, acela că va colabora cu SRI, anunță ambasadorul SUA că vrea să vorbească ceva cu mine. Ambasadorul american îmi spune că el credea că ne-am înțeles că nu mai facem recrutări de cetățeni americani și îmi arată angajamentul „fantomei” la SRI.
- Dan Andronic: V-a arătat angajamentul „fantomei”? Cum a ajuns în posesia ambasadorului SUA? Eu știu că acel document strict secret rămâne în posesia ofițerului care l-a recrutat. Vă întreb pentru că nu înțeleg procedural.
- Ioan Talpeș: I se făcea și lui un angajament, oricum mi s-a arătat o hârtie în care era respectivul recrutat, cu semnătura.
- Dan Andronic: Insist să vă întreb pentru că amănuntele sunt importante. Spuneți că ambasadorul american v-a arătat angajamentul „fantomei”.
- Ioan Talpeș: Da.
- Dan Andronic: În mod normal, acele documente rămân într-un plic sigilat, într-un seif, cu sigiliul personal al ofițerului care l-a recrutat, la sediul unității și nimeni nu are acces la ele.
- Ioan Talpeș: Există și această chestiune. Înseamnă că cineva chiar a dorit să se joace cartea asta, iar jocul viza exact compromiterea începutului relațiilor cu Statele Unite.
- Dan Andronic: Vorbim de 1994. Și atunci ați vorbit cu cei de la Contraspionaj? Le-ați spus de această întâmplare?
- Ioan Talpeș: Ce să le spun, că era de notorietate publică, știa și președintele Ion Iliescu ce s-a întâmplat la Ploiești cu Cornel Păltânea.
- Dan Andronic: Deci se știa „pregătite de SIE. A existat vreo discuție în CSAT pe tema asta?
- Ioan Talpeș: Da, s-a discutat și cu Virgil Măgureanu, șeful SRI, care a promis că ia măsuri. Într- o discuție în CSAT, lui Virgil Măgureanu chiar i s-a transmis că trebuie să se dea ordin la toate unitățile SRI să nu mai contacteze cetățeni americani sau vestici. Embargou total! Erau admise acțiuni doar dacă desfășurau operațiuni dușmănoase la adresa statului român.
- Dan Andronic: Așadar, s-a interzis recrutarea oricărui cetățean străin din Occident.
- Ioan Talpeș: Exact. Pot să vă mai spun că, în același timp, eu am luat toate dosarele cele pe care le aveam cu rețeaua din Vest, din Germania...
- Dan Andronic: „Fantomele” sau toată rețeaua?
- Ioan Talpeș: Rețeaua. Și colaboratori, și ofițeri acoperiți. Leam spus colaboratorilor mei: ori îi scoateți de acolo, ori îi duceți în alt spațiu. Și-am scris pe dosar, ca să nu se poată face vreo altă interpretare. Și am mai spus: până la data de cutare nu vreau să mai existe această relație între SIE și rețeaua de agenți.
- Dan Andronic: Dar de ce ați făcut-o? Nu rămâneam complet descoperiți în materie de spionaj?
- Ioan Talpeș: Singura rețea pe care o lăsasem să funcționeze în Vest era în Ungaria. Și aveam toate motivele să fac această chestiune.
- Dan Andronic: Acum știm din istorie că cine îți este azi aliat poate să devină inamic după doi sau douăzeci de ani.
- Ioan Talpeș: Pot să vă garantez că România nu putea sub nicio formă să găsească altă soluție decât NATO.
- Dan Andronic: Deci, în mod deliberat, ca director al SIE ați luat această decizie de a renunța la rețelele de agenți din Occident?
- Ioan Talpeș: Nu era alta și vă spun de ce alta, pentru că Rusia nu putea oferi la data aceea nicio variantă de susținere a integrității statului român, mai ales că ea avea mari probleme cu propria integritate. Atunci, în anii ’90 să țineți minte că era o dispută extraordinară și astea îmi erau argumentele pe care le spuneam altora cu care discutam la nivel de decizie. Aduceți-mi pe altcineva care să ne garanteze perpetuarea statalității române!
- Dan Andronic: Deci același lucru s-a întâmplat în relația cu Germania când vorbim de „fantome”. Oricum, înțeleg că toată rețeaua din Vest a fost trecută în conservare.
- Ioan Talpeș: Fără să le dau lor (n.n.-BND) ceva.
- Dan Andronic: Deci în Germania nu ați predat lista cu „fantomele”?
- Ioan Talpeș: Nu, nici în Germania, nici altundeva.
- Dan Andronic: Nici în Canada?
- Ioan Talpeș: Nu.
- Dan Andronic: Prin urmare, cu excepția Statelor Unite, nu mai există alt stat din Occident care să fi primit o listă cu identitățile legendate ale ofițerilor români.
- Ioan Talpeș: Vreau să vă spun că este impardonabil, este criminal, că se discută așa ceva, și vă spun de ce. Pentru că ei (n.n.- „fantomele”) erau obligați să vină când erau chemați, numai că ei nu au respectat contractul cu statul român. Dacă li s-a dat ordin, trebuiau să-l respecte. Ei, în mod normal, trebuie să vedem și fața cealaltă, dacă nu respectau un asemenea ordin, puteau să fie victimele unei răzbunări din partea Serviciului (n.n.-SIE). Și s-au întâmplat situații d-astea înainte de ’89.
- Dan Andronic: Chiar voiam să vă întreb 544/R, creată Ceaușescu pentru executarea „trădătorilor”, unitate coordonată de gen. Nicolae Pleșiță, dar condusă de lt.- colonelul Nica Sergiu. Care a fost după 1989 ofițer SIE. Deci știați de acțiunile de pedepsire ale Securității.
- Ioan Talpeș: Da, au fost acțiuni în care au fost aruncați în aer, în care au fost împușcați, în care li s-au rupt picioarele. După 1989 nu s-a mai întâmplat așa ceva, dar vă spun ce-a fost. „Fantomele” funcționau pe o filieră de susținere financiară, primeau inclusiv ajutor financiar, pentru că li se plăteau salariile în țară. Și, atunci, bineînțeles, solda li se transmitea. Mai mult, ajunseseră să opereze pe relațiile anterioare, cu diverse cunoștințe de-ale lor din interior, cu care dezvoltau niște relații economice, făceau afaceri. N-aveam nimic împotriva acestei chestii, dar de ce să funcționeze pe seama Serviciului de Informații Externe român? Măi, băieți, ieșiți din SIE și cu asta gata s-a terminat! Mai mult, nu știam de Serviciile din Vest, și mi s-a arătat direct din partea FBI o notă informativă de colaborare cu Statele Unite, care vorbea despre românii care fac chestia asta.
- Dan Andronic: Revenim puțin la spațiul german. În cartea lui Cornel Nemeți apar următoarele informații: În 1993 s-a dat ordin ca toate persoanele din spațiul german să fie chemate în țară. Nemeți, care răspundea de „fantomele” din Germania, este chemat la conducerea unității de „fantome” și se spune că șeful SIE a cerut analiza fiecărui caz în parte, că materialul trebuie să conțină următoarele date: numele conspirativ, numele purtat în exterior, când a plecat în misiune, când s-a înapoiat din misiune, dacă este cazul, statutul actual, dacă a fost din aparat.
- Ioan Talpeș: Asta după ce execută acest ordin (n.n.-de retragere din Germania).
- Dan Andronic: Iar pe 21 august 1995, tot Nemeți spune că s-a comunicat ordinul de analiză a tot ceea ce a fost pe Germania, să vadă dacă s-au întors. Întrebarea este următoarea: ce s-a întâmplat această agentură, Germania, care bănuiesc era mai mare decât Statele Unite, pentru posibilitățile de penetrare erau mult mai mari?
- Ioan Talpeș: Să vă spun ceva: 95% din agenții acoperiți erau orientați spre economic. Să știți că majoritatea au rămas pe funcțiile lor, pe pozițiile lor. Deci n-a existat niciun caz de dispută, cu atât mai mult cu cât eu îmi creasem niște relații excepționale de colaborare la nivelul conducerii BND (n.n.-Serviciul de informații ger man) și la Contrainformațiile germane. Deci, toată chestiunea s-a făcut printr-o înțelegere. Este incredibilă această insistență pe cazuistica respectivă, care este o reacție pentru că li s-au tăiat niște surse de venituri celor care erau în contact cu personajele respective. Am avut o întâlnire cu 3 oameni din Germania, care mi-au spus că (n.n.-ofițerul- SIE) ne pune să plătim asta, ne cere să colaborăm.
- Dan Andronic: Li se cereau bani „fantomelor”?
- Ioan Talpeș: Desigur. Li se spunea că trebuie susținut Serviciul, deși nu ceruse nimeni așa ceva. Un comportament execrabil. Sunt diverse cazuri, sunt situații în care li s-au luat soldele, casele... Sunt tot felul de minunății, de jecmăniri, dar nu le-am făcut eu. Eu sunt singurul care am încercat să-i trimit în instanță și de aia m-au urât. A și fost cazul acela celebru. Nemeți mă acuză, cum am putut să fac eu așa ceva.
- Dan Andronic: Cazul colonelului SIE Nicolae Nădejde, ofițerul condamnat pentru deturnare de fonduri, intră în această categorie?
- Ioan Talpeș: Da. El este cel care-și însușise patru sute și ceva de mii de dolari de pe urma unei firme din Panama (n.n.- potrivit știrilor din 1998 au fost 225.000 de dolari SUA). Și omul luase banii de acolo, dar banii aceia erau ai statului român. L-am chemat la mine, după ce am văzut că subordonații mei nu s-au dus să scoată banii de la el. El era deja unul dintre jucătorii economici ai României. I-am spus: Dă-mi banii ăia înapoi. Și mă întrebă: Dumneata știi cu ce se mănâncă Serviciul ăsta? Eu i-am răspuns că nu știu și nici nu vreau să știu. Eu îți spun să dai banii că, dacă nu-i dai, te voi trimite la Parchetul Militar. Se uită la mine, și-mi zice: Mă trimiți pe mine în judecată?
- Dan Andronic: Era un om de afaceri puternic?
- Ioan Talpeș: Ce om de afaceri? A fost un ofițer puternic. Îmi zice: dumneata nu ești șeful SIE. Mă uit în ochii lui și îi spun că eu sunt șeful SIE. Și că dacă nu reușim să facem ordine în chestiunea aceasta înseamnă că țara va încăpea pe mâinile unora ca voi. S-a ridicat și a plecat. Nu m-a crezut.
- Dan Andronic: După care ați trimis dosarul la Parchetul Militar...
- Ioan Talpeș: Da. S-a judecat și l-au băgat în închisoare nu știu câți ani. Haideți să vă spun mai departe că am aflat după aceea ce s-a întâmplat cu el. Între „jucători” s-a făcut chetă și i s-a dat 1 milion de dolari.
- Dan Andronic: Ce înseamnă între jucători?
- Ioan Talpeș: Între foști colaboratori de-ai lui. Oamenii pe care el i-ar fi putut da în vileag au contribuit pentru liniștirea lui.
- Dan Andronic: Deci a primit 1 milion de dolari ca să tacă. Putea să fie mult mai rău...
- Ioan Talpeș: Da. Inclusiv eliminarea (n.n.-fizică).
- Dan Andronic: Revenim la Unitatea 544/R?
- Ioan Talpeș: Legal trebuia să-l aduci în fața unui tribunal și să-l condamni de trădare. Nerespectarea unui ordin se numește trădare.
- Dan Andronic: Haideți să lămurim mai în amănunt povestea Unității 544/R care trebuia să identifice și să pedepsească toți trădătorii, dezertorii, fugarii din DIE, și care avea sarcini pe linie de terorism internațional. Așa cum spuneam, în cartea lui Nemeți am citit că o parte din ofițerii care au fost în acel colectiv au rămas în SIE. A existat vreo anchetă internă pentru a stabili dacă s-a încălcat legea?
- Ioan Talpeș: Nu l-am cunoscut pe Nica Sergiu. Eu i-am cerut să facă rapoarte privind cunoașterile lui în materie de cadre, relaționările lui în materie informativă...
- Dan Andronic: Am publicat zilele trecute, cazul medicului Șerban Ion, stabilit în Elveția, care a fost aruncat în aer împreună cu soția și care a rămas schilodit pe viață.
- Ioan Talpeș: Cine era Șerban Ion?
- Dan Andronic: O „fantomă”. Ofițer deplin conspirat.
- Ioan Talpeș: Eu cred că domnul Șerban Ion știa ce-l așteaptă în situația în care face ce-a făcut.
- Dan Andronic: Dar nu considerați că era vorba de un act de terorism?
- Ioan Talpeș: Te rog, crede-mă că la încadrările momentului (n.n.-1982) nu era nicio formă teroristă, ci era trădare de patrie.
- Dan Andronic: Și, atunci, de ce ați colaborat cu nemții și cu francezii când au cerut date despre Carlos Șacalul? Nu era aceeași situație?
- Ioan Talpeș: Nu era aceeași situație. România era aliată acum cu Germania, cu Franța. Eu respectam interesele țării. Să fie clar.
- Dan Andronic: Carlos primește armament și documente false pentru acte teroriste de la ofițeri români din DIE, de la Cornel Nemeți.
- Ioan Talpeș: Nu e adevărat.
- Dan Andronic: Dumneavoastră spuneți că nu a primit niciun document și armament.
- Ioan Talpeș: Sunt convins că a primit, dar nu cât a cerut, asta este cu totul altceva. Toate chestiile astea sunt urmare a jocului făcut de Serviciile din RDG, din Cehia și din Ungaria, care au direcționat această dispută spre România, spunând: Carlos Șacalul este România. Carlos Șacalul a venit aici, e adevărat, când treceți cred că și vedeți vila în care a stat, la Otopeni. Eu vreau să vă spun că și el a fost parte dintr- un mare joc prin care s-a încercat discreditarea României în fața Occidentului. Ceaușescu n-a fost de acord cu chestiile respective. E adevărat că Nicolae Pleșiță a avut niște tentații războinice, dar niciodată nu s-a ajuns ca acest Carlos să primească sume foarte mari. Acum, Larry Wats a publicat o serie întreagă de documente care au apărut în Germania. De acolo se vede că nu România a fost actorul principal. Și aici este un scandal organizat de Mihai Pacepa.
- Dan Andronic: La cât de des revine noastră se pare că mai bun decât tot Serviciul de Informații Externe.
- Ioan Talpeș: Vreau să vă spun că el cu adevărat a fost ofițer de Informații. Jos pălăria, foarte bun! Dacă el a reușit să facă aceste scandaluri cu rezultatele fantastice pe care le-a avut în materie de discreditare a României și a lui Ceaușescu, e bun. Și am mai spus, el nu-i trădător al României, el a executat ordinele pe care le-a primit de la Moscova.
- Dan Andronic: Credeți că dacă era americanii pe fostul șef al stației CIA la București, Harold Nicholson, în anii ’90, l-ați cunoscut? Că și el a fost dovedit ca fiind o „cârtiță” KGB.
- Ioan Talpeș: Eu n-am vorbit decât o singură dată cu Harold Nicholson, și el mi-a spus că nu crede că România merită să intre în relații speciale cu SUA. Apoi am aflat că se întâlnea săptămânal cu domnul Mihai Caraman (n.n.-predecesorul său la conducerea SIE). Se duceau la o vilă de pe marginea șoselei spre Snagov. Acolo se întâlneau săptămânal și discutau. Asta o spun acum pentru cei care vor să sape, să vadă despre ce e vorba.
- Dan Andronic: Credeți că erați „lucrat” de Mihai Caraman?
- Ioan Talpeș: Eu, când am văzut că Nicholson procedează așa cum procedează, mi-am dat seama nu numai că e în relații cu Caraman, dar probabil că forțează și altceva. Atunci m-am dus la John R. Davis jr. și i-am spus: domnule ambasador, dacă dumneavoastră nu anunțați la Washington, voi face eu o scrisoare deschisă, ca șef al SIE, în care voi anunța că reprezentantul CIA de la București sabotează orice relație între noi și SUA. Davis a reacționat imediat și într-o lună Nicholson a fost retras de la București.
- Dan Andronic: Revenim din nou la „fantome”, dumneavoastră ați dat ordin de desființare, dar nu puteau fi redirecționate?
- Ioan Talpeș: Nu e adevărat, unitatea aia își căuta obiect. Cum să le dirijez? Vreți să vă dau un exemplu? Știți că a fost un scandal în vara lui ’97 privind un spion elvețian, care a fost contactat de un ofițer de informații român și care îi transmiteau ofițerului român date și informații despre situația din Ungaria. Un scandal în Elveția, de groază. Într-adevăr, fusese contactat și ajunsese în relații de prietenie cu un om foarte bun de-al nostru care era la Budapesta, ofițer acoperit. Acela reușise să-l atragă pentru că diplomatul elvețian era convins că românii au dreptate în disputa cu Ungaria. Știți cine a aruncat acest dosar în presă? Subordonații mei de la Serviciul de Informații Externe. S-a făcut unul dintre cele mai mari scandaluri publice. Știți de ce? Ca să mă discrediteze pe mine, pentru că eu declarasem că nu desfășurăm acțiune de în Occident. Ce s-a întâmplat? Atunci, eu, când au venit întrebări de la Președinție, am ne uităm pe dosarul cu pricina. S-a adus dosarul și acolo scrisesem: Colaborare numai în ceea ce privește Ungaria și acte dușmănoase la adresa României din partea Ungariei.
- Dan Andronic: Și care a fost reacția?
- Ioan Talpeș: Bineînțeles că președintele Emil Constantinescu a priceput imediat despre ce este vorba și mi-a zis: Dă-l afară pe (n.n.-Bebe) Tănăsescu (n.n.- prim-adjunct al directorului SIE)!
- Dan Andronic: Și ce ați făcut, pentru că înțeleg că generalul Bebe Tănăsescu era unul din inițiatorii scandalului?
- Ioan Talpeș: Am spus că nu o fac pentru că atunci elvețienii vor crede că l-am dat afară pentru a acoperi acțiunea. Dar nu Bebe Tănăsescu a creat scandalul, pot să vă spun că autorul era Dumitru Ciobanu, șeful Contrainformațiilor SIE. La chestia asta s-a pretat inclusiv ambasadorul nostru în Elveția, un distins om de cultură. Este de o gravitate imensă faptul că au venit atunci niște papagali cu echipa domnului Emil Constantinescu. Dânsul spune că l-a învins Securitatea, dar l-au învins cei cu care a venit, care habar n-aveau cum să se comporte și cum să joace la acest nivel.
- Dan Andronic: Până acum am înțeles dumneavoastră ați „fantome” în zona aceasta a blocării oricărei acțiuni spre Occident, numai că, în 1997, vine Cătălin Harnagea ca director SIE, iar unitatea este revigorată total. El de ce a putut să facă ceea ce dumneavoastră spuneți că era imposibil ?
- Ioan Talpeș: Asta știe Cătălin Harnagea. Dar pot să vă spun următoarea chestiune. A făcut un lucru impardonabil atunci când i-a convocat. Eu niciodată nu i-am convocat nici pe acoperiți, nici pe ceilalți. De ce? Pentru că nu așa se joacă în Informații. Atunci cred că a fost aruncată în aer unitatea a doua oară.
- Dan Andronic: După mandatul lui Cătălin Harnagea, următoarea administrație prezidențială, a lui Ion Iliescu, cu Gheorghe Fulga director al SIE, a desființat Brigada U complet...
- Ioan Talpeș: Cred că da. A fost necesar să facă aceasta. Și pot să vă spun de ce. Pentru că se ajunsese la un asemenea nivel de dispută, discuție și scandal, încât trebuia să dispară. Asta nu înseamnă că un serviciu de informații care se respectă nu-și creează o alta.
- Dan Andronic: Pentru ce? Că spionaj nu putea să facă, din câte mi-ați spus...
- Ioan Talpeș: Pentru influență. Uite, îți dau un exemplu de vârf de influență. Recent, n-a trecut mult, nu cred că e un an, iar s-a apucat Mihai Pacepa să facă declarații pe seama mea. Sau nu le-a făcut el, ci altcineva în numele lui. Atunci am făcut o declarație că eu consider chestiile respective ca fiind inacceptabile și tind să cred că instituțiile responsabile americane joacă în acest scenariu. În situația în care este așa, și văd că nu există niciun răspuns în următoarea lună, voi ieși și voi face niște declarații publice privind relațiile româno-americane. Mihai Pacepa, după vreo două săptămâni, a venit și a spus public că Talpeș este un patriot.
- Dan Andronic: Deci amenințarea dumneavoastră a funcționat. Vă mulțumesc.