Etiopian de neam, Sfântul Moise, căruia i se mai spune și Arapul, a trăit în secolele IV-V, fiind inițial slujitorul unui dregător egiptean.
Pentru fărădelegile sale, este alungat de stăpân și se alătură unei bande de tâlhari, devenind chiar șeful ei.
După o vreme, mustrat de conștiință, Moise se retrage într-o mănăstire unde își plânge păcatele. Dar și aici va fi ispitit cumplit timp de șase ani de demonii desfrânării.
Este uns preot abia la bătrânețe. Prevăzându-și ceasul și chipul morții, el le spune ucenicilor săi să fugă, deoarece mănăstirea avea să fie atacată de tâlhari. Moise rămâne însă, spunând că se cuvine să plătească pentru relele făcute. Alături de el rămân șase frați care nu vor să-l părăsească. Tâlharii îi ucid pe toți șapte. Avva Moise avea 75 de ani.