Un japonez din Tokyo este probabil cel mai exotic jurnalist din România. Lucrează, de ceva ani, pentru un post din Satu Mare. E cameraman, are 60 de ani, doi copii. Adoră sarmalele și slănina și mărturisește că înlocuiesc perfect sushi.

Pe Tadao Shibata l-am întâlnit într-o documentare unde nu înțelegeam de ce un asiatic se ține după grupul de ziariști aflați la lucru. Zâmbind într-una, a povestit cum a a plecat din Tokyo și a devenit român.

Proaspăt absolvent de Arte vizuale, Tadao a fost curios să fotografieze căderea blocului comunist în Europa. A strâns bani, iar în aprilie 1990 a ajuns cu câțiva prieteni. Au vizitat România, Rusia, Polonia, Yugoslavia, Germania de Est: ”Am cheltuit mai mult pe biletele de avion decât în lunile petrecute în Europa”.

Șoc: în România era întuneric

”Am intrat în România cu trenul, venind dinspre Budapesta. Cum am trecut granița s-a făcut, brusc, întuneric. Era noapte, dar nu trecea nicio mașină, nu era niciun stâlp de iluminat. La Oradea au coborât aproape toți călătorii, am rămas singur în compartiment și m-am cam speriat”, poveștește Tadao.

Și era un japonez care, înainte de plecarea în România își făcuse ” temele”: a citit ghidurile turistice publicate în Japonia despre Maramureș, București și mănăstiri.

Dimineața, a observat că oamenii erau simpatici.

Căsătoria s-a oficiat la Tokyo, socrii l-au dus la prășit

În 1990, Tadao Shibata a umblat prin țară, a făcut fotografii, iar în final a luat trenul de la Sighet spre București.

În gară, destinul i-a scos-o în față pe viitoarea soție. ”Niște băieți au vrut să vorbească cu mine, nu știau engleză, au întrebat o tânără dacă poate traduce. Era Viorica. Avea 22 de ani și mergea tot la București, într-o delegație. La destinație, eu am inistat să schimbăm adresele, iar după ce am ajuns înapoi în Tokyo i-am scris o scrisoare de mulțumire.

Am trimis scrisori tuturor, dar mie îmi plăcuse de ea. Așa că am făcut un plan și am revenit în România peste un an, pentru o săptămână. La plecare stabilisem, în mintea mea, că revin. Am făcut, 6 luni, un curs de limba română, iar când m-am întors aici am cerut-o pe Viorica de soție”, povestește japonezul.

Chiar dacă nu se așteptau la un ginere exotic, socrii l-au îndrăgit imediat. Și l-au invitat la prășit. ”A fost o expriență teribilă”, își amintește.

Căsătoria s-a oficiat în Japonia, iar abia după 5 ani a fost recunoscută și de autoritățile române. Soții Shibata stau acum în Satu Mare și au doi copii: Ryu Mihai, de 23 de ani și Mayumi Ina, de 15.

 Cum a devenit jurnalist (exotic)

La sfârșitul anilor 90, Tadao s-a prezentat la un concurs de angajare de fotograf, la un ziar local, unde a fost acceptat fără concurs: ”Eram exotic și aveam o cameră foto mai performantă decât ei”.

Apoi, a avut ideea să încerce să se mute cu familia în Japonia, dar li s-a făcut dor de România și s-au întors. Definitiv și cu planuri de afaceri.

Familia Shibata a deschis, în 2000, primul studio foto profesionist din Satu Mare. Un deceniu mai târziu, odată cu explozia fotografiei digitale, firma a falimentat iar Tadao s-a apucat de fotografii publicitare și de evenimente.

”În 2010, Informația Zilei, unde lucrasem înainte, a deschis televiziunea și m-au chemat. De atunci sunt cameraman”, povestește.

Top 3 România:  viață, sarmale, slănină

Îi lipsește Japonia? Nu. Nici măcar sushi. Sarmalele sunt de 1000 de ori mai bune. Tadao spune că descoperit în România nu numai dragostea vieții lui, ci și ”bucate alese”. ”Cel mai mult îmi plac sarmalele, varza murată și castraveții, slănina cu ceapă verde. Rar, cumpăr sushi de la supermarket. România e un loc special. Dacă e să fac un top, aici îmi place în primul rând pentru că simt că trăiesc, e liniște, apoi mâncarea e bună. În Japonia doar aș fi muncit, aici am familie, muncesc, trăiesc”, conchide japonezul.

Sursa foto: Arhiva personală