Nicolae Chiurtu, tânărul vâlcean de la Salonta care i-a ajutat sâmbăta trecută pe poliţişti să prindă un bandit italian care jefuia o casă de schimb, este văzut ca un erou în oraşul de adopţie.
Cea mai impresionată de fapta tânărului este Ramona Czege, casiera de la casa de schimb pe care banditul italian a atacat-o şi pe care poliţistul de ocazie a salvat-o. „Pentru mine, chiar este un erou. Au fost atâtea persoane care au văzut ce se întâmplă şi nu au făcut nimic. El este singurul care a intervenit. Când l-am văzut că intră, nu mi-a venit să cred. Nu ştiam cine este, până atunci nu l-am mai văzut. Ne-am întâlnit pe urmă în oraş şi i-am mulţumit pentru ce a făcut în acea seară. Mi-a spus că nu putea să treacă mai departe fără să facă nimic“, ne-a spus Ramona.
Întâmplarea de sâmbăta trecută l-a făcut pe tatăl lui Nicolae mândru de băiatul lui. „Mi-a mulţumit pentru ce am făcut şi mi-a spus să merg tot pe drumul cel bun“, ne-a declarat Nicolae Chiurtu. Tatăl lui nu este singurul care l-a felicitat pentru fapta sa. Rudele şi prietenii din toată ţara l-au sunat după ce au aflat despre întâmplare. Orfan de mic Tânărul erou a avut o copilărie grea şi a vrut să realizeze ceva în viaţă însă nu a avut posibilitatea. Au fost şase copii la părinţi. A crescut la casa de copii pentru că mama sa a murit când el era mic şi tatăl lui nu avea cum să-şi crească toţi copiii. Aşa că băieţii au fost trimişi la orfelinat. Au crescut separat, însă au ţinut legătura şi acum se întâlnesc de câte ori le permite timpul. De Sărbători e o regulă: se duc cu toţii la Craiova, la tatăl lor. Abia aşteaptă.
La Salonta a venit cu firma la care lucrează de doi ani ca electrician. Munceş te în condiţii grele, la 50 de metri înălţime, cocoţat pe stâlpi metalici, pe o linie de 400 de kilowaţi. Deşi meseria pe care o practică îi aduce bani, Nicolae speră să ajungă totuşi poliţist. După întâmplarea de sâmbătă, speră că s-a apropiat de acest vis.
„Când eram mic visam să mă fac fotbalist. Am şi jucat la o echipă din Divizia C, dar nu am avut posibilitatea să merg mai departe pentru că am avut o copilărie dificilă şi nu am avut cum. Acum cred că sunt pe drumul cel bun“, ne spune Nicolae.