Putin, recunoscut ca învingător într-o confruntare cu o Alianţă în care Washingtonul a fost „trădat“ de principalii săi aliaţi europeni.
Rezultatele celui mai mare summit din istoria de 59 de ani a Alianţei Nord-Atlantice este disecat de majoritatea ziarelor occidentale şi ruseşti, concluzia unanimă fiind că relaţia NATO cu Rusia lui Putin a dominat agenda lucrărilor şi a influenţat în mare măsură concluziile reuniunii. Fără a-i împărţi pe participanţii la evenimentul internaţional în învingători şi învinşi, este inevitabil de consemnat că o parte dintre obiectivele importante propuse de Washington şi susţinute de fostele state comuniste nu şi-au găsit concretizarea în urma summitului.
Deocamdată, Rusia pare învingătoare în această confruntare critică cu o Alianţă în expansiune, însă verdictul în privinţa Ucrainei şi Georgiei este doar o amânare. În ce măsură cooperarea oferită Moscovei de Washington în programul de apărare antibalistică satisface pretenţiile lui Putin se va vedea abia la sfârşitul săptămânii, când liderul de la Kremlin se va întâlni cu George W. Bush la Soci.
Primul secretar general din istoria NATO, Lordul Ismay, spunea, acum o jumătate de secol, că scopul Alianţei este de a-i „ţine pe americani înăuntru, pe ruşi în afară şi pe germani sub control“, comentează DPA. Noua provocare a Alianţei în summitul de la Bucureşti a fost să decidă dacă să-i menţină pe ruşi în afară sau să-i facă prietenoşi. Este limpede că, deocamdată, aliaţii au optat pentru a doua variantă.
Rusia ar fi vrut o victorie pe termen lung Victoria rusă în cadrul Consiliului Rusia-NATO de la Bucureşti este doar aparentă, având în vedere că Georgia şi Ucraina au obţinut promisiunea că vor fi primite în Alianţă în viitor, comentează cotidianul rus „Kommersant“. Astfel, Washingtonul este unul dintre câştigători, adaugă publicaţia, citată de Mediafax.
Faptul că opinia Moscovei a fost luată în considerare este o mare realizare pentru Rusia, care încearcă să devină un jucător cu drepturi depline în arena internaţională, adaugă publicaţia, într-un articol semnat de fostul premier rus Evgheni Primakov. Totuşi, victoria Rusiei nu este certă, având în vedere că aderarea celor două ţări la NATO nu a fost exclusă.
În mod paradoxal, Washingtonul este unul dintre câştigători, după ce Bush a promis ferm Georgiei şi Ucrainei că va continua să susţină aderarea lor la NATO, ceea ce a consolidat poziţia liderului american în ochii autorităţilor celor două ţări. „Pe de-o parte, Rusia a arătat că vocea ei trebuie ascultată. Şi aceasta poate fi considerată o reuşită importantă. Pe de altă parte, noi nu trebuie să ne facem iluzii. Bucureştiul nu pune capăt eforturilor Georgiei şi Ucrainei de a intra în NATO“, a explicat Primakov.
„Kommersant“ se întreabă în continuare despre compensaţiile pe care i le va cere în schimb preşedintele Statelor Unite, George W. Bush, lui Vladimir Putin, în cadrul întâlnirii prevăzute pentru acest sfârşit de săptămână la Soci. Despre o victorie moderată a Rusiei a scris şi ziarul „Gazeta“. Cotidianul a semnalat că „în cazul Ucrainei şi al Georgiei, procesul de intrare în NATO a fost temporizat, şi nu anulat“. NATO nu vrea să importe probleme
Cotidianul pro-Kremlin „Izvestia“ nu a fost însă la fel de temperat şi a considerat o victorie imediată pentru Moscova faptul că Ucraina şi Georgia nu au obţinut includerea în Planul de Acţiune pentru aderarea la NATO. „De ce «bătrâna Europă» a susţinut Rusia?“, se întreabă publicaţia citată. „Izvestia“ presupune că europenii nu doreau să ofenseze Rusia în contextul în care preşedintele ales, Dmitri Medvedev, urmează să-şi înceapă mandatul luna viitoare.
„Francezii, germanii şi italienii nu au intenţia de a urgenta intrarea Georgiei şi Ucrainei, întrucât înţeleg că, odată cu aceşti membri noi, NATO va importa o serie de conflicte şi de probleme“, a explicat „Izvestia“. Publicaţia a făcut, astfel, referire la conflictele din teritoriile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud. (Andreea Romanovschi)
ÎNVINŞI ŞI ÎNVINGĂTORI
„Duelul testamentelor“ între Putin şi Bush Preşedintele rus, Vladimir Putin, a devenit primul învingător al Summitului NATO, chiar înainte să ajungă la Bucureşti, a scris cotidianul britanic „The Times“, după eşecul SUA de a convinge statele membre să accepte participarea Ucrainei şi Georgiei la MAP. Celor două ţări nu li s-a spus clar când se va întâmpla acest lucru şi nici peste câţi ani vor adera la NATO.
Chiar dacă premierul britanic, Gordon Brown, a declarat că „nimeni din afara NATO nu poate influenţa“ deciziile blocului politico-militar, Rusia a reuşit să demonstreze exact contrariul, apreciază „The Times“. Victoria lui Putin vine în condiţiile în care Kremlinul a încheiat mai multe acorduri cruciale în domeniul energetic, afectând speranţele statelor occidentale privind reducerea gradului de dependenţă de energia furnizată de Rusia. Agendă dominată de Rusia
Pe de altă parte, Putin a înregistrat şi un insucces deloc de neglijat, scriu jurnaliştii britanici, referindu-se la angajamentul NATO de a susţine instalarea unor elemente ale scutului american antirachetă în Cehia şi Polonia. Marele merit al liderului de la Kremlin este însă acelea că, deşi consiliul NATO-Rusia s-a desfăşurat abia în ultima zi a summitului, relaţia cu Moscova s-a aflat şi pe agenda reuniunilor anterioare şi uneori chiar a dominat-o.
Aflat, ca şi Vladimir Putin, la final de mandat, preşedintele american George W. Bush nu şi-a îndeplinit toate obiectivele propuse înaintea summitului, dar nici nu se poate spune că a plecat spre Zagreb învins. Angajamentele mai multor ţări membre NATO de a trimite trupe suplimentare în Afganistan reprezintă o realizare importantă a Washingtonului, care de câteva luni făcea presiuni constante în acest sens.
NATO mai are de aşteptat victoria în Afganistan
La rândul său, „Washington Post“ estimează că Summitul NATO de la Bucureşti nu a avut rezultatele scontate, mai ales pentru preşedintele american George W. Bush. Acesta a declarat că obiectivul NATO este acela „de a da asigurări că Alianţa rămâne relevantă“, subliniind că metoda cea mai bună pentru a obţine acest lucru este „abordarea provocărilor din Afganistan“.
După ce a sosit la Bucureşti, liderul american a constatat că aliaţii definesc relevanţa în mod diferit. „NATO poate că a câştigat Războiul Rece, însă va avea nevoie de mai mult timp înainte de a proclama o victorie în Afganistan“, conchide ziarul britanic „The Daily Telegraph“. (Dan Stancu)