Summitul crizei in relatia UE-Rusia

Reuniunea de la Samara, prizoniera relatiilor proaste Bruxelles-Moscova.

Cancelarul german, Angela Merkel, si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-au intalnit, ieri, cu presedintele rus, Vladimir Putin, in cadrul summitului UE-Rusia, al carui esec deplin a fost sugerat inainte de debut, de catre comentatorii europeni.

Nici oficialii implicati nu si-au facut iluzii in legatura cu rezultatele reuniunii care vine, potrivit analistilor Heritage Foundation”, in cel mai prost moment al relatiilor UE-Rusia.

Reuniunea, desfasurata langa Samara, a inceput aseara cu un dineu si continua azi cu o sesiune de lucru. Negocierile pentru un nou parteneriat privind comertul, drepturile omului si politica externa - necesar, in conditiile in care UE importa din Rusia doua treimi din necesarul sau de gaze naturale si un sfert din cel de petrol -, nu au sanse sa fie reluate la acest summit.

Impasul are drept cauza vetoul Poloniei, care se opune lansarii negocierilor atata timp cat Moscova refuza sa suspende embargoul impus carnii si altor produse alimentare poloneze.

Despre „complexul anti-Rusia”

Relatiile UE- Rusia sunt tensionate atat de proiectul scutului antiracheta, cat si de recenta decizie a Estoniei de a reamplasa un monument inchinat Armatei Rosii.

Atitudinea celor doua parti s-a oglindit in declaratiile tensionate ale oficialilor. Serghei Iastrzembski, reprezentantul Rusiei in relatia cu UE, a denuntat, miercuri, asa-numitul „complex anti-Rusia” manifestat de noile state membre ale UE. Oficialii UE si-au mai aratat ingrijorarea si fata de politica de persecutare a opozitiei politice, dusa la Moscova.

Mai multe organizatii rusesti si-au anuntat intentia de a protesta la Samara fata de administratia Putin, iar Rusia a raspuns deja prin arestarea pentru scurta durata a directorului adjunct al biroului din Moscova al organizatiei neguvernamentale Human Rights Watch, in timp ce se indrepta sa asiste la anuntatul protest.

RAZBOI IN RETEA

Estonia, terorizata cu atacuri cibernetice

In ultimele trei saptamani, Rusia a lansat un razboi cibernetic impotriva Estoniei, ca represalii la decizia autoritatilor de la Tallinn de a demonta un monument in onoarea ostasilor sovietici. Potrivit cotidianului britanic „The Guardian”, atacul rusesc a scos din uz numeroase site-uri internet apartinand unor ministere, partide politice, banci, ziare si companii din Estonia.

Paginile web vizate au primit mii de accesari dintr-odata, ceea ce a dus la blocarea lor. Estonia este dintre cele mai avansate tari europene din punct de vedere al conectarii la internet, insa aceasta dependenta de computere o face cu atat mai vulnerabila in fata unui atac informatic.

Atacurile au venit din mai multe parti ale lumii, dar autoritatile estoniene si expertii in domeniul securitatii computerelor spun ca, in prima faza mai ales, au putut identifica numeroase adrese de internet din Rusia, unele chiar din institutii de stat. Pentru a le putea face in continuare accesibile utilizatorilor interni, expertii din Estonia au blocat accesul de pe adrese de internet straine pe site-urile vizate.

Responsabilii de la Tallinn i-au alertat pe omologii lor din tarile NATO si UE cu privire la acest atac. Alianta Nord-Atlantica a trimis deja in Estonia experti in astfel de probleme, scrie cotidianul britanic. Problema va fi ridicata la summitul Rusia-UE de la Samara, insa, pentru moment, oficialii europeni se feresc sa acuze direct Moscova de implicare in acest atac.

Daca s-ar dovedi ca Rusia se afla in spatele acestui atac, ar fi primul caz cunoscut de atac informatic declansat de un stat impotriva altuia. Decizia mutarii monumentului sovietic din centrul orasului Tallinn a dus la declansarea unor violente manifestatii de protest ale minoritatii ruse din Estonia, soldate cu un mort, 100 de raniti si 1.300 de arestari. Moscova a inceput sa sicaneze Estonia prin blocarea transporturilor feroviare si intreruperea aprovizionarii cu combustibil.