Sancționarea Rusiei la nivel internațional nu a împiedicat-o să-și exporte masiv combustibilii fosili, în special în Germania și Italia. Venituri semnificative care ascund, pentru moment, dificultățile Rusiei de a compensa scăderea încă limitată a importurilor europene.
În ciuda războiului din Ucraina și a sancțiunilor internaționale, gazul și petrolul rusesc sunt încă populare. De la începutul invaziei din 24 februarie, Rusia a exportat combustibili fosili în valoare de 63 de miliarde de euro, estimează Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA) într-un studiu publicat săptămâna aceasta.
O adevărată mană cerească financiară pentru regimul lui Vladimir Putin și economia rusă, slăbită de sancțiuni economice majore, scrie Liberation. „Toți cei care cumpără acești combustibili fosili sunt complici la oribilele încălcări ale dreptului internațional comise de armata rusă”, avertizează Lauri Myllyvirta, analist la CREA. Primul client al vecinului său, Uniunea Europeană finanțează indirect mașina de război rusă. În două luni, UE a cumpărat combustibili fosili în valoare de 44 de miliarde de euro, sau 71% din venitul energetic al Rusiei. În timp ce în 2021, „importurile de combustibili fosili în aceeași perioadă s-au ridicat la 18 miliarde”, estimează analistul. O explozie cauzată de creșterea prețurilor la energie.
De la începutul războiului, cei mai mari importatori de carburanți rusești au fost Germania și Italia, cele două țări plătind 9,1 și, respectiv, 6,9 miliarde de euro pentru aceste materii prime. Urmează China, Țările de Jos și Turcia. Franța este încă pe locul șase, cu aproape 3,8 miliarde de euro. Elita companiilor petroliere își continuă, de asemenea, achizițiile. Exxon Mobil, Shell, BP, Total și chiar Repsol – o listă neexhaustivă – au fost identificate de CREA printre cumpărătorii de combustibili fosili ruși în ultimele luni.
Embargoul cărbunelui a început în august
Gaz, petrol, cărbune... Prea dependentă, Uniunea Europeană încearcă să scape de dependența de materiile prime ale vecinului său. La începutul lunii aprilie, reprezentanții țărilor europene au convenit să interzică importurile de cărbune rusesc până în august. În zilele următoare, Comisia Europeană ar putea vota pentru un embargo similar asupra produselor petroliere.
Deși aceste sancțiuni nu sunt încă în vigoare, importurile europene de cărbune au scăzut totuși cu 40% la începutul lunii aprilie, comparativ cu perioada ianuarie-februarie. Pe de altă parte, țițeiul a scăzut cu 20%. „Europa a fost atât de dominantă ca cumpărător de combustibili fosili din Rusia, încât nici măcar reducerile în curs nu au schimbat prea mult situația”, se îngrijorează analistul.
Împotriva Rusiei este declarat războiul energetic
Dacă pentru Rusia, poate fi o problemă, acesta devine și un surplus de producție. În lunile martie și aprilie, multe nave au părăsit porturile rusești, încărcate cu petrol și gaze, fără să-și cunoască destinația. Fără Europa, Rusia se luptă să găsească cumpărători. India, Coreea de Sud, Egipt și alte destinații „neobișnuite” și-au deschis în sfârșit porturile pentru tancurile petroliere rusești și transportatorii de GNL. Noi parteneri care nu fac în niciun caz compensarea întregii scăderi a importurilor europene. „Posibilitatea de a redirecționa exporturile din Rusia către alte destinații sunt limitate, în special din cauza lipsei de infrastructură și a distanțelor mari de transport”, explică Lauri Myllyvirta.
Deși veniturile din combustibili fosili sunt esențiale pentru finanțarea războiului pentru Rusia, acest lucru nu l-a împiedicat pe Vladimir Putin să-și închidă porțile către Polonia și Bulgaria, cele două țări nu au reușit să-și facă plățile în ruble așa cum a cerut Moscova. O situație care sugerează un potențial embargo asupra gazelor și petrolului rusești. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reamintit într-adevăr, marți, că orice plată în ruble „contravine sancțiunilor” impuse de UE Rusiei.