Sulfiții pot ataca atât sistemul nervos cât și pe cel osos, dar și rinichii și stomacul. Cu toate că pentru cei mai mulți dintre noi nu reprezintă un risc, sulfiții reprezintă totuși un pericol pentru unele persoane.
Uniunea Europeană și Organizatia Mondială a Sănătății au studiat efectul lor potențial asupra organismului uman și au tras o serie de concluzii deloc îmbucurătoare. Sulfiții nu sunt cancerigeni, nu modifica ADN-ul și nu afectează fecunditatea, dar ingerați în doze mari au o influență asupra sistemului nervos, osos și al rinichilor, după cum relatează specialiştii de la testecomparative.ro.
De asemenea, pot provoca și dureri de stomac și stări de vomă. Sulfiții din caisele uscate, legume sau vinul alb pot declanșa grave probleme astmatice, indiferent dacă înainte sau nu sufereai de acestea. În sfârșit, a mai reieșitt că utilizarea lor conduce la diminuarea vitaminei B1, ceea ce îi face nerecomandabili pentru producatorii de carne.
Exista multe tipuri de sulfiți, iar litera „E” de pe ambalaje ne face să-i recunoaștem ușor, ei fiind cuprinși între E 220 si E 228, mai puțin E 225. Sunt printre cei mai utilizati conservanți, deoarece previn apariția micro-organismelor și a mucegaiului.
Anumiți producătorii îi folosesc, de asemenea, pentru închiderea la culoare a unor produse. La carne, sulfiții sunt utilizați mai ales pentru a spori culoarea roșie a acesteia, care reprezintă „garanția fragezimii și a savorii”. De fapt, ei contribuie nemijlocit la o lipsă a prospețimii și, implicit, la dezinformarea consumatorilor.
Concluzia oamenilor de știință: pentru cei mai multi dintre noi, sulfiți din alimente nu reprezintă nici o problemă, însă pentru unii da.