Decizie importantă luată de una dintre țările Europei. Suedia este aproape să renunțe definitiv la banii cash.
Acest lucru ar putea să se întâmple până în 2023, informează NBC.
În ultimii ani, în majoritatea țărilor lumii au început să renunțe la folosirea banilor lichizi, în favoarea plații cu cardul sau, mai nou, a plăților prin intermediul aplicațiilor mobile.
În China, de exemplu, numărul plăților mobile s-a dublat anul trecut. În Suedia, fenomenul este mult mai amplu, iar țara scandinavă mai folosește banii lichizi în doar 18% din tranzacții. Experții estimează că este o chestiune de câțiva ani până când Sedia nu va mai folosi cash deloc. Informează incont.ro.
De altfel, Suedia va fi complet digitalizată până în 2023, sunt de părere cercetătorii Niklas Arvidsson de la Universitatea Tehnică Regală din Stockholm și Jonas Hedman de la Academia de Studii Economice din Copenhaga.
Alte studii arată că, până în 2025, în Suedia nu se vor mai folosi deloc banii fizici. În prezent, 97% dintre retaileri încă acceptă plăți cash, însă doar 18% din tranzacții se mai fac cu bani lichizi.
Interesant este că plățile mobile nu au reușit deocamdată să intre în obișnuința suedezilor, doar 0,4% din plăți fiind făcute prin intermediul aplicațiilor. Cardurile de credit și de debit sunt însă la putere.
Băncile sunt și ele responsabile pentru această schimbare în comportamentul consumatorilor, împingându-i pe aceștia să renunțe la cash, de teama jafurilor.
Suedia a fost prima ţară din Europa care a introdus în circulaţie bancnotele, în 1661. Acum abia le mai foloseşte. Plata pentru patru din cinci produse achiziţionate în Suedia se face cu cardul, iar localnicii fac 260 de tranzacţii electronice pe an, arată un raport citat de presă locală. În aceste condiţii, ATM-urile sunt din ce în ce mai puţin folosite, iar Suedia ar putea deveni, într-un timp relativ scurt, prima ţară din lume care renunţă total la numerar
Suedia vrea să emită o moneda naţională digitală, denumită "e-krona"
Pe de altă parte, banca centrală a Suediei, Riksbank, analizează posibilitatea emiterii unei monede digitale denumite "e-krona" în decursul următorilor ani, în condiţiile în care tranzacţiile cu numerar sunt în scădere, anunţa, anul trecut, viceguvernatorul Riksbank, Cecilia Skingsley.
Valoarea numerarului în circulaţie în Suedia, unde primele bancnote au fost introduse în urmă cu peste 300 de ani, a scăzut până la 1,5% din PIB de la aproape 10% din PIB în 1950.
"Cu cât scade numărul celor care trăiesc în Suedia şi utilizează bancnote şi monede, cu atât devine mai clar că Riksbank trebuie să analizeze dacă ar trebui să emită moneda digitală că un instrument complementar la banii pe care îi avem astăzi", a declarat Cecilia Skingsley. Această a adăugat că Riksbank va fi nevoită să analizeze mai multe chestiuni, inclusiv tehnice, juridice şi practice înainte de a decide dacă va emite moneda digitală peste doi ani. "Deşi pare simplu la prima vedere să emiţi e-krona, această este ceva nou pentru o banca centrală astfel încât nu există un precedent de urmat", a spus Skingsley.
De asemenea, Cecilia Skingsley a subliniat că dacă Riksbank va decide să emită moneda digitală această nu va înlocui numerarul ci va servi că un instrument complementar. "Riksbank va continuă să emită bancnote şi monede atât timp cât există cerere pentru ele în societate", a precizat viceguvernatorul.
Potrivit datelor publicate de Banca Centrală a Suediei, cererea de numerar în rândul publicului larg a scăzut cu aproximativ o treime de la 97 miliarde coroane (10,5 miliarde de dolari) în 2007 până la 61 miliarde de coroane în prezent, în condiţiile în care 97% din populaţia Suediei utilizează un card bancar. În plus, aproximativ jumătate din populaţia adultă a Suediei utilizează aplicaţia de plata pe telefon Swish, care permite utilizatorului să trimită bani via un telefon mobil conectat la un cont bancar.
O treime din europeni ar renunţa definitiv la cash, iar 1 din 5 nu are niciodată bancnote în portofel
Tendinţa renunţării la cash începe să se generalizeze la nivelul întregii Europe. Dezvoltarea tehnologică şi noile modalităţi de plată fac tot mai posibilă trecerea către o economie fără cash, iar intenţiile cetăţenilor nu sunt cu mult în urmă.
Potrivit sondajului “O societate fără cash”, dat publicităţii de ING, 1 din 5 europeni (21%) arareori poartă la el bancnote sau monede, în timp ce o treime (34%) ar alege să renunţe cu totul la cash dacă ar avea această opţiune.
Ţările mai dezvoltate, precum Marea Britanie sau Olanda, au unele dintre cele mai sofisticate infrastructuri de plata digitală din lume şi, cu toate că apetitul locuitorilor de a renunţă la cash este considerabil, nu au reprezentat cele mai mari procente dintre ţările chestionate, acestea situându-se numai la 21%, respectiv 23%.
Pe de altă parte, în ţările emergente precum Turcia, Polonia şi România, unde tehnologia digitală de plăti nu este atât de avansată, apetitul pentru o viaţă fără cash este considerabil mai mare (42%, 40%, respectiv 38%). Acest lucru poate sugera că dezvoltarea tehnologică, dar şi confortul pot fi factori importanţi în preferinţele consumatorilor.
La nivel european, studiul arată o scădere constanţa în obiceiul de a utiliza bani lichizi, cu peste jumătate dintre respondenţi (54%) folosind mai puţin cash în ultimele 12 luni şi 78% dintre aceştia previzionând o scădere şi mai mare în următorul an.