Suedia apără utilizarea bunurilor rusești confiscate pentru a repara distrugerile din Ucraina

Sursa foto: Twitter

Prioritatea absolută a Suediei în acest prim semestru al anului 2023, în care va ocupa președinția rotativă a Uniunii Europene, va fi Ucraina.

Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a avansat această idee, vinerea trecută, în timpul vizitei colegiului comisarilor în țară și a repetat-o patru zile mai târziu în plenul Parlamentului European, unde a venit să-și prezinte agenda de lucru pentru realizarea unei Europe "mai verzi, mai sigure și mai libere", într-o perioadă foarte dificilă. "Nu este nimic mai important", a susținut el, reiterând necesitatea de a continua sprijinirea Kievului din toate unghiurile posibile - militar, economic, politic și umanitar - și de a menține unitatea europeană. Lucru pe care președintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a subestimat, cum a făcut şi cu rezistența ucraineană.

"Sarcina noastră este să sprijinim în continuare ucrainenii care luptă nu numai pentru independența lor, ci și pentru modul de viață european", a amintit el. Și asta înseamnă, potrivit lui Kristersson, să ne gândim la reconstrucția țării. O etapă care va aduce aminte de Planul Marshall după cel de-al Doilea Război Mondial și în care activele rusești înghețate, în cadrul celor nouă pachete de sancțiuni adoptate până acum de UE și cele adoptate de alte țări terțe, trebuie să fie parte "nu doar a problemei, ci şi a soluției", a indicat el, subliniind că este necesar să se efectueze o analiză aprofundată a posibilității ca lumea democratică să se reunească pentru a reutiliza fondurile confiscate de la Moscova pentru a repara o parte din distrugerea provocată de Rusia.

Suedia ia bunurile Rusiei și le dă Ucrainei

Pentru a făuri o Europă mai sigură, Kristersson a apărat o mai bună coordonare împotriva crimei organizate și să continue să lucreze la o abordare "comună și coerentă" a imigrației. Între timp, în ceea ce privește tranziția ecologică, a promis că va continua să lucreze pentru ca obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% să devină realitate până în 2030. "Președinția suedeză intenționează să își facă partea pentru a consolida UE ca avangardă în tranziția ecologică și vom continuă cu lucrările în desfășurare în instituții", a spus acesta, reiterând că vor fi atenți și la demararea lucrărilor de reformare a designului pieței de energie electrică.

Tranziția energetică și impactul acesteia asupra competitivității vor fi o altă prioritate de top în acest semestru, având în vedere impactul pe care îl are asupra competitivității europene și în lumina planului masiv de subvenții al Washingtonului, pe care Europa îl privește cu teamă și care, potrivit lui Kristersson, reprezintă o amenințare. "Cheltuim mult mai puțin pentru cercetare și dezvoltare decât Statele Unite și China, iar prețurile ridicate ale energiei pot îndepărta investițiile din Europa. Cu alte cuvinte, ne luptăm cu diverse provocări legate de crizele prin care trecem, în același timp cu măsurile de la parteneri și concurenți precum Legea SUA pentru Reducerea Inflației. Răspunsul UE trebuie dezbătut cu prioritate", a avertizat el cu privire la un subiect care va fi în centrul unui summit extraordinar al liderilor europeni din 9 și 10 februarie. 

Care sunt prioritățile nordicilor

Potrivit Suediei, competitivitatea pe termen lung trebuie să vină de la companii capabile să supraviețuiască și să prospere pe o piață deschisă. "Pe termen lung, factori precum productivitatea scăzută, cheltuielile insuficiente pentru cercetare și dezvoltare și prețurile ridicate ale energiei electrice prezintă mai multe riscuri pentru competitivitatea europeană decât lipsa subvențiilor pentru producție", a indicat el, apărând o strategie europeană care să stimuleze productivitatea și competitivitatea. În ciuda amenințării pe care o reprezintă pentru țesătura industrială europeană, Suedia salută pozitiv schimbarea strategiei de la Washington și angajamentul de a investi în tehnologii curate, deoarece "nicio acțiune împotriva schimbărilor climatice nu poate funcționa, dacă nu contăm pe puteri precum Statele Unite și China".

Ca a patra prioritate, Kristersson, care va conduce o președinție "constructivă și entuziastă", vrea să marcheze apărarea valorilor fundamentale ale UE și să continue lucrările ultimelor președinții. "În ultimii ani am făcut progrese. Mecanismul de condiționare a fost un instrument important pentru a se asigura că fondurile UE nu sunt utilizate abuziv. Au fost lansate procedurile prevăzute la articolul 7, iar dialogurile au arătat că toate statele membre, și nu doar câteva, se pot îmbunătăți atunci când vine vorba de statul de drept", a spus el. În cadrul ședinței plenare, liderul scandinav a prezentat Suedia drept o țară europenistă în care majoritatea partidelor susțin aderarea la UE și NATO. "Suntem una dintre cele mai stabile democrații", a asigurat el în fața criticilor pentru acuză că ţara are un guvern influențat de extrema dreaptă.

sursa: RADOR / elperiodico.com/es