Serviciul Român de Informaţii este singurul serviciu secret din Uniunea Europeană care transportă corespondenţa instituţiilor statului, fie secretă, fie nesecretă, dar asigură şi securitatea aeroporturilor. Suma alocată în acest scop reprezintă 17 la sută din cheltuielile serviciului secret. În condiţiile în care bugetul pe anul 2017 a fost redus simţitor, faţă de anul trecut, 70 la sută din acesta se duce doar pe cheltuieli de personal, pensii şi salarii.
La începutul lunii februarie, preşedintele Comisiei parlamentare de control al SRI, Adrian Țuțuianu, anunţa că Serviciului Român de Informaţii i-a fost alocat un buget de 0,21 la sută din PIB, mai mic decât faţă de cel de anul trecut, care era de 0,25 la sută din PIB. În aceste condiţii, SRI a fost nevoit să renunţe la unele cheltuieli pentru a asigura buna desfăşurare a activităţilor care ţin de siguranţa naţională.
Cea mai mare parte a bugetului SRI, peste 70%, reprezintă cheltuieli de personal,adică pensii şi salarii. Asta pentru că pe lângă muncă de intelligence pe care o fac angajaţii SRI, Serviciul mai are şi alte atribuţii. De exemplu, SRI este obligat prin lege să transporte corespondenţa clasificată naţională NATO-UE, dar şi corespondenţă oficială neclasificata adresată reciproc între autorităţile şi instituţiile publice, centrale şi locale, precum şi între acestea şi unităţile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale. În acest fel, 7% din bugetul SRI este destinat transportului de documente între toate instituţiile statului. Cu toate că mai puţin de 10% dintre acestea sunt documente clasificate. Restul, sunt documente oficiale neclasificate.
De asemenea, spre deosebire de alte state ale Uniunii Europene, unde acest tip de serviciu este asigurat de firme private, SRI are în atribuţii controlul de securitate în aeroporturi, pe această zona mergând circa 10% din buget. În plus, în bugetul SRI intră şi pensiile celor de la fosta Direcţie de Informaţii Externe, actualul SIE.