Studenţii români luptă cu criza în hotelurile şi barurile din afară

Industria ospitalităţii din SUA şi statele europene oferă în continuare suficiente joburi pe timp de vară, de unde tinerii români se întorc cu peste 5.000 de dolari în buzunar.

În pofida crizei economice, un număr la fel de mare de studenţi români are ocazia şi în această vară să lucreze, să se distreze şi să-şi pună un ban deoparte în străinătate. Vestea proastă este însă că tinerii românii vor primi mai puţini bani pentru munca lor, deoarece afacerile firmelor nu merg la fel de bine ca în anii precedenţi.

Studenţii, aşteptaţi în SUA Deşi şomajul a crescut la cote alarmante în SUA şi în ţările europene, angajatorii sezonieri preferă să ia la muncă tineri din străinătate. Aceasta deoarece, angajând un străin, ei evită plata unui număr mare de taxe, ne-a explicat Lucian Brănişteanu, brand manager la firma American Experience. În plus, şomerii din SUA sau statele europene, cu calificări înalte, preferă să nu se angajeze la hoteluri sau restaurante.

Acestea sunt motivele pentru care numărul de joburi oferite studenţilor români de companiile de peste hotare s-a menţinut aproximativ la nivelul celui din 2008. Potrivit lui Brănişteanu, peste 80% din tinerii care pleacă pe vară la muncă în afară vin acasă cu peste 5.000 de dolari în buzunar. Mai mult efort pentru acelaşi venit

Salariile pe care le oferă străinii anul acesta sunt în uşoară scădere, în special în statele europene, ne-a spus Romeo Moşoiu, directorul companiei Zip Travel, care gestionează programe Work&Travel şi Study&Work în mai multe ţări. Perioadele de selecţie pentru majoritatea programelor prin care studenţii români pleacă să lucreze pe timp de vară în afară s-au încheiat deja. Totuşi, cei care se hotărăsc acum mai pot alege din programele rămase deschise pentru Grecia, Canada şi Australia.   De exemplu, pentru Grecia, taxa unui program pe trei luni, derulat prin Zip Travel, este de 200 de euro, la care se adaugă taxa de înscriere de 250 lei. Transportul, cazarea şi masa sunt gratuite, iar salariul minim garantat este de 400 euro. În general, în aceste cazuri, tinerii lucrează în hoteluri, baze sportive şi restaurante. Pentru Canada şi Australia sunt programe de studii şi lucru pe o durată de 6-12 luni sau chiar mai mult. Angajări în asigurări

Unul dintre site-urile de recrutare, Myjob.ro, numără 110 oferte de locuri de muncă destinate în special studenţilor, ne-a declarat Mariana Frîncu, project managerul site-ului. „Ofertele de internship plătite în străinătate conţin, în general, cazare şi masă şi sunt mai ales în domeniul turismului. Faţă de anul trecut, anunţurile de acest fel publicate pe Myjob.ro au scăzut cu aproximativ 20%”, a precizat ea.

Angajatorii români „se adaptează crizei prin postarea, în ultima lună, a anunţurilor de stagii de practică destinate studenţilor”, spune project managerul Myjob.ro. Potrivit Marianei Frîncu, există şi oferte de locuri de muncă plătite pentru studenţi. Dintre acestea, s-a observat o creştere a numărului de joburi în domeniul asigurărilor, în prezent ofertele part-time de consultant financiar depăşind numărul de 200.

SOLUŢIE La muncă în Anglia pentru bani de masterat

Cătălina C. din Botoşani are 22 de ani şi este proaspătă absolventă a unei facultăţi cu profil economic din Iaşi. Ea a decis să plece în Anglia pentru trei luni, timp în care va încerca să adune o sumă suficientă încât să-şi continue studiile la masterat. „Sper să câştig ceva bani, depinde însă de câte ore munceşti şi unde munceşti. Cred că eu nu o să fiu plătită la oră ca şi ceilalţi culegători, sper să prind un job de supervizer. Prietenul meu e plecat acolo de câteva luni, prin el am aplicat pentru job direct în Anglia. Acolo este nevoie de culegători de căpşune, zmeură şi fragi”, spune Cătălina.

Ea a cheltuit pentru plecare 350 de lei, deoarece şi-a rezervat din timp biletul de avion. „Cazarea este asigurată, o să plătim 60 de lire pe săptămână, cu mic dejun inclus. În clădirea unde stăm putem găti, sunt acolo 40 de aragaze, iar băile fetelor sunt separate de cele ale băieţilor. Eu sper să fie bine, fie vin înapoi cu bani de master, fie rămân pe acolo dacă găsesc un loc de muncă şi mai avantajos”, a adăugat tânăra absolventă. (Maria Craus)

CONSTANŢA

Joburile pe litoral, o tradiţie printre studenţi

În cazul în care nu mai pot prinde un job în străinătate, studenţii pot căuta un loc de muncă şi pe litoralul românesc. În prezent, peste 300 de studenţi lucrează în staţiunile de la malul Mării Negre. Conform Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa, firmele de pe litoral ar mai avea nevoie să angajeze cel puţin 150 de studenţi până pe 15 septembrie.

„Pentru personalul necalificat, firmele s-au angajat să ofere cel puţin 600 de lei salariu pe lună, iar cei calificaţi, inclusiv studenţi la o facultate de profil, trebuie să primească de la 720 de lei”, spune Gabriela Spătaru, purtătorul de cuvânt al AJOFM Constanţa. Tinerii lucrează ca agent de vânzări, recepţioner, consilier vânzări, casier, barman, ospătar sau consultant în asigurări. La bursa joburilor pentru elevi şi studenţi din iunie, cele mai multe oferte au venit de la patronii din Mamaia.

„Am un băiat cu care colaborez de când era elev. Acum e student şi e superviser”, spune Stelian Parteca, patronul unei terase din Mamaia. Cea mai căutată meserie pentru studenţi pe litoral este cea de agent de vânzări, job plătit cu 15 lei pe oră. „Mai ales şefi de restaurante sau diverse companii sunt interesaţi să-şi vândă marfa, aşa că sute de studenţi şi elevi colindă terasele, frumos costumaţi şi politicoşi, şi le prezintă turiştilor tot felul de produse”, spune Emilia Murineanu, directorul adjunct al AJOFM Constanţa.

Studentele înalte, frumoase şi convingătoare sunt echipate corespunzător pentru a promova de la ţigări şi bere la whisky şi îngheţată. „Eu nu am mai găsit loc pentru tura de seară, când vânzarea e mai bună. Suntem 10 fete şi umblăm câte două de la o terasă la alta, zilnic, de la 13.00 la 17.00”, spune Sibel Osman, studentă la Medicină în anul doi. (Feri Predescu)

FORŢĂ DE MUNCĂ. Patronii din Mamaia au angajat tineri Foto: Ştefan Ciocan