Organizația Mondială a Sănătății, prin subcategoria sa numită „Baza de date Europeană a Sănătății”, a realizat un clasament al țărilor din Europa cu cea mai crescută incidență a bolilor mintale. Alcoolul și stresul a asigurat românilor un loc fruntaș în acest top, susțin specialiștii
300.000 de cazuri psihiatrice noi apar, an de an, în România. Atât medicii noștri, cât și cei din WHO (Organizația Mondială a Sănătății) au concluzionat că numărul alarmant de bolnavi urcă din cauza unor factori precum consumul exagerat de alcool, șomajul, nivelul precar de trai și criza economică. Până nu de mult, Polonia era țara care lua „argintul” la acest capitol, iar Estonia se menține în clasament, de mai mulți ani, pe locul întâi la numărul de bolnavi mintal: peste 1.400 de cazuri la 100 de mii de locuitori.
Depresia devine „virală”
Într-o statistică evidențiată de WHO se arată că depresia ocupă locul trei în lume în topul afecțiunilor fizice și psihiatrice. În țara noastră, depresia a fost depistată la 5% din populație, Mai mult, comisiile europene susțin că până în anul 2020 această problemă psihiatrică va fi pe primul loc în lume din punct de vedere al frecvenței. Din păcate, o dată cu creșterea bolnavilor de depresie, va crește și rata tentativelor de suicid. Tulburările de anxietate, adică teamă fără un motiv anume, și tulburarea de panică sunt și ele din ce în ce mai frecvente și printre tineri.
Locul 2 la boli mintale, locul 2 și la consmul de alcool
Tot într-un top al UE, România este una dintre țările cu cel mai mare consum de alcool, fruntașii fiind cei din Republica Moldova. Cercetările în privința consumului de alcool al românilor nu este unul complet însă, deoarece o mare parte din consum se realizează din „producție proprie”, adică alcool pregătit în casă.
„Eu nu sunt nebun”
- „Sunt trist pentru că am motive, deci nu am de ce să iau tratament”. Deși pacientul prezintă simptome depresive evidente, va fi tratat cu medicație antidepresivă, indiferent dacă ea este determinată, de exemplu, de pierderea cuiva drag sau dacă nu se decelează o cauză care să justifice depresia.
- „Alcoolul este doar de tărie. Iar eu nu am mai băut țuică de trei ani! Doar vin”. Un mit fals, alcoolul face rău corpului chiar dacă este reprezentat de bere, vin, lichior etc.
- „Nu pot munci dacă nu beau ceva, am nevoie de alcool pentru energie, Dimineața trebuie să beau ceva ca să încep treaba. În plus, mă simt mahmur de aseară, și-cui pe cui se scoate”. Acest mit duce la un consum cronic, zilnic.
„Dacă vă simțiți trist în majoritatea timpului, fără chef de viață, fără bucurie, nu dormiți noaptea, sunteți neliniștit, nu mai aveți poftă de mâncare sau mâncați pentru că trebuie, dar mâncarea nu are gust, dacă aveți probleme de atenție și de memorie, dacă obosiți mai ușor, dacă vă scade randamentul fizic sau intelectual, atunci e posibil să suferiți de depresie. Încercarea noastră este, deci, de a informa populația despre gravitatea acestor afecțiuni și despre necesitatea prezentării cât mai rapidă a pacienților la cabinetul unui medic specialist psihiatru pentru tratament, după ce se prezintă, desigur, întâi la medicul de familie”, spune Dr. Marcel Șarpe, medic primar psihiatru, psihoterapeut în formare Psihoterapie Rogersiană.
15% dintre școlarii români prezintă risc de tulburări comportamentale
Din circa 19.000 de școlari din clasele I-VIII de la 30 de școli din București, Ploiești și Alexandria, 2.788 de copii (circa 15%) au risc de a dezvolta tulburări comportamentale și de dezvoltare – de aproape 20 de ori mai mulți decât cifra înregistrată oficial, arată un studiu al Asociației Terapie Comportamentală Aplicată (ATCA). Studiul a fost realizat în cadrul programului ProfAid (acreditat de Ministerul Educației) care a presupus și instruirea a 700 de cadre didactice astfel încât, la clasă, să fie înlăturat conceptul de „copil problemă”. Potrivit cercetării, cele mai comune afecțiuni diagnosticate în rândul școlarilor au fost Tulburările de Spectru Autist (TSA), sindromul Down, întârzierea în dezvoltare, ADHD, deficitul de atenție, deficiențe mentale ușoare sau moderate. Cel mai sever risc de a dezvolta astfel de tulburări îl au elevii de clasa a V-a (23%).
Trimiși în ultima bancă
Apoi, deși în aceste unități de învățământ există psiholog școlar, aceștia sunt prea puțini pentru a putea oferi suport părinților și dascălilor, și nici nu au timp ca să acopere nevoile tuturor copiilor cu tulburări de comportament. În paralel, nici cadrele didactice nu dispun de instrumente potrivite pentru a face față acestei situații, 87% dintre ele utilizând o programă adaptată doar la nivel teoretic, pe care nu o pot particulariza la nivelul și cerințele acestor elevi. În peste 60% din situații, copiii cu tulburări de dezvoltare sau comportamente negative sunt așezați în ultimele bănci, ceea ce determina o mai mică implicare a lor la ore. „Este imperios necesară o reformă a sistemului actual de învățământ, pentru integrarea cu succes a copiilor cu nevoi speciale în învățământul de masă din școlile de stat”, a arătat Anca Dumitrescu, președinte ATCA.
Decizie-premieră la Oradea
Săptămâna trecută, la Oradea, s-a înregistrat o premieră națională. Un băiat de clasa a VI-a, diagnosticat cu ADHD (Tulburarea hiperactivă cu deficit de atenție) urma să fie exmatriculat. Primise note scăzute la purtare, iar diriginta și un grup de părinți făceau presiuni ca băiatul să fie retras din școală normală și trimis la una „specială”. Diperați, părinții au contactat Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități, care a contestat scăderea notei la purtare și repetenția. Surpriza a venit câteva zile mai târziu. „În ședința Consiliului de Administrație din data de 04.07.2018, contestația dumneavoastră a fost rezolvată în favoarea elevului (...), astfel încât la sfârșitul anului școlar 2017-2018 este declarat promovat cu nota 10 (zece) pe semestrul al – II – lea”, a anunțat conducerea școlii. „În peisajul educațional din România, cred că decizia acestei școli din Oradea este o dovadă de verticalitate și bună credință, care ne-a bucurat foarte mult deoarece, strategic vorbind, ea deschide un nou capitol în educația din țara noastră (...) au creat un exemplu la nivel național”, a declarat Mădălina Turza, președinte CEDCD.