Consultantul Codruţ Pascu a coordonat proiecte de strategie pentru companii ca British Telecom, Shell sau Orange.
Puterea marilor companii depinde în egală măsură de bani şi de strategie. Al doilea ingredient este cel pe care Codruţ Pascu, şeful biroului din Bucureşti al celei mai mari firme de consultanţă europene - Roland Berger, îl livrează sub formă de „materie cenuşie“. Deşi are puţin peste 30 de ani, Codruţ Pascu are o experienţă de 10 ani în consultanţă, dintre care jumătate petrecuţi la Londra.
În 2005, era cel mai tânăr şef al unui birou deschis de o firmă internaţională de profil în România. „Cea mai mare satisfacţie o am când sunt solicitat pentru servicii de strategie de firme de top precum BP, Shell, Orange, Vodafone sau British Telecom“, explică el. În România, a condus restructurarea Distrigaz Nord şi a integrat compania în grupul E.ON, proaspătul proprietar, iar la nivel mondial a lucrat în proiecte pentru giganţi petrolieri ca British Petroleum şi Shell. Lecturi decisive Ajuns consultant imediat după ce a terminat facultatea, Codruţ Pascu îşi aminteşte de primul proiect: „Trebuia să învăţ în două zile industria auto din Bulgaria şi să fac un material de prezentare de 4-5 pagini despre asta, lucru ce mi se părea aproape imposibil atunci“. El crede că cel mai important pentru un aspirant în acest domeniu este să fie o persoană curioasă şi cu spirit analitic.
În „strategie“, experienţa dintr-o carte poate fi decisivă. „Am rămas marcat de o carte scrisă de un evreu din Rusia, Daniel Yergin, numită «The Prize. The Epic Quest for Oil, Money and Power». Din această lectură am aflat multe despre dinamica petrolului şi a energiei pe piaţa mondială. De exemplu, în Primul Război Mondial, Churchill a decis să treacă flota de pe cărbune pe petrol, iar din acel moment, petrolul a devenit cu adevărat strategic. Tot aici vezi de ce Hitler voia să ajungă în sudul URSS, la câmpurile petrolifere din Georgia şi Azerbaidjan, pentru că maşinăria germană dispunea doar de petrolul românesc“.
Numiţi „oamenii din umbra marilor corporaţii“, strategii sunt cei care intervin atunci când o companie realizează că „nu le poate face sau şti pe toate“, aşa cum spune Pascu. Pe de altă parte, „lucrăm foarte puţin cu statul, pentru că nivelul de maturitate aici nu este foarte mare, plus că instituţiile nu conştientizează că au nevoie de consultanţă sau nu şi-o permit“, spune directorul de la Roland Berger. Un contract de consultanţă poate costa milioane de euro. Roland Berger are aproximativ 20 de clienţi anual şi 30 de proiecte în lucru. INTERVIU Pronostic de consultant: 5 lei litrul de benzină
EVZ: De ce sunt fluctuaţii de preţ atât de mari pe piaţa petrolului? Codruţ Pascu: Petrolul nu mai este o marfă tranzacţionată doar de cei care au nevoie de ea, ci stă la baza unei pieţe de instrumente financiare. Totodată, sunt mulţi analişti şi traderi care influenţează preţurile, pentru că nu înţeleg dinamica pieţei. Ei se uită la tot ce apare ca ştire şi mai puţin la cât consumă China, de exemplu, unde a trecut vremea când toţi mergeau pe biciclete. Dacă se produc 90 de milioane de barili zilnic şi se tranzacţionează 900 de milioane de barili pe Burse, care este riscul ca acest angrenaj să se prăbuşească? Lipsa de lichiditate poate duce la o adevărată criză. Preţul poate merge spre niveluri la care nimeni nu-şi mai poate permite să cumpere.
Şoferul român de rând ar putea renunţa la maşină doar pentru că preţul va creşte? Este o categorie de consumatori care sunt sensibili la preţ şi îşi vor schimba comportamentul de consum, dar în România această categorie reprezintă în jur de 20% din totalul consumatorilor, adică mult mai puţin decât se crede. Românii, de fapt, nu sunt foarte cumpătaţi şi nu îşi fac o planificare financiară pe termen lung. În plus, sunt foarte sensibili la imaginea pe care o creează.
Cât de mare este probabilitatea de a ajunge la un preţ de 5 lei/litru la carburanţi?
Dacă ne uităm la estimările conform cărora barilul de ţiţei va ajunge la 150 de dolari, atunci 5 lei/litru este puţin. Ar fi o creştere de 25% faţă de preţul de azi. Nimic anormal: s-a înregistrat o creştere de 30% numai în ultimul an! Totuşi, 5 lei este un prag psihologic şi încet-încet lumea va fi mai atentă la consum. Unii consumatori îşi vor schimba comportamentul pe termen lung: vor cumpăra maşini care consumă mult mai puţin, vor împărţi maşina între membrii familiei sau vor merge mai mulţi în maşină. Plus că va creşte preţul şi la celelalte utilităţi.
Gazul Natural Lichefiat reprezintă o alternativă energetică?
Este o variantă de a reduce dependenţa faţă de gazele ruseşti. Pentru România însă este o soluţie fantezistă, pentru că nu avem terminale. Trebuie creat un întreg „lanţ trofic“ în acest sens, de la flota cu care să aduci gazul până la staţii de procesare. Plus că nu am auzit ca autorităţile să vorbească de aşa ceva.
Dar ce proiect au autorităţile cel mai mult în atenţie acum?
Compania Energetică Naţională care, cel puţin pe hârtie, ar avea posibilitatea să devină eficientă, atât pe producere de energie, cât şi pe distribuţie.
Dar diminuarea tarifelor la energie când o vor resimţi consumatorii casnici? Aceste investiţii se vor vedea abia peste 10 ani.
CV
> Absolvent al Studiilor Economice în Limbi Străine, MBA la INSEAD, în Franţa; > A fost broker trei ani în România şi, în 2001, a devenit membru al diviziei de investiţii bancare a Morgan Stanley, din Londra; > Citeşte despre căderea Romei; > Pasiuni: jocurile de strategie, chiar dacă nu a ţinut pasul cu versiunile recente ale „The Age of Empire“; > A practicat rugby, pe când studia în Franţa; > Locul de unde a câştigat primii bani: zilier într-o livadă; > Conduce un Mercedes, seria E; > Mentor: „Profesorul Năstase din liceu“, care i-a prezentat istoria cauzală, nu doar pe cea evenimenţială; > Planuri de viitor: vrea să aibă propria afacere: „Spun cum să se facă afaceri, dar eu nu ajung să fac“.
Recomandările noastre
