Respectarea zonelor cu restricţii, campaniile din şcoli, dar şi încurajarea sportului s-au dovedit măsurile cele mai eficiente contra tutunului.

România este pe locul doi în Europa ca număr de fumători. Cu toate acestea, măsurile de prevenţie iniţiate de Ministerul Sănătăţii sunt puţine la număr, iar strategiile de limitare a fenomenului mizează, deocamdată, pe interdicţii, nu şi pe încurajări, sunt de părere specialiş tii în politici de sănătate publică.

Înfiinţarea şi respectarea zonelor unde fumatul este interzis, creşterea de până la şapte ori a preţurilor ţigărilor şi campaniile care conving tinerii că fumatul este nociv sunt cele mai bune strategii pe care state din UE, şi nu numai, s-au bazat pentru a-i face pe oameni să renunţe la ţigări.

Mişcarea, alternativă sănătoasă la fumat

Oamenii nu pot fi convinşi să se lase de fumat doar prin strategii prohibitive, sunt de părere specialiştii în politici de sănătate. Creşterea preţului la ţigări, interzicerea fumatului în spaţiile publice, aplicarea „pictogramelor sperietoare“ pe pachetele de ţigări şi interzicerea reclamelor la radio, la televizor şi prin afişe sunt măsuri care pot limita fumatul, însă ar trebui susţinute şi de strategii de încurajare. În Marea Britanie, de exemplu, autorităţile au mărit numărul pistelor pentru biciclete, au amenajat terenuri de tenis, fotbal, bazine de înot, astfel încât să le creeze „dependenţilor“ alternative sănătoase la fumat. În plus, medicii de familie primesc bonusuri dacă îşi conving pacienţii să renunţe la viciu.

Campaniile româneşti au „hibe“

Specialiştii în tratarea dependenţelor sunt de părere că în România s-au făcut paşi mult prea mici pentru scăderea numă rului de fumători.

Campania iniţiată recent de Ministerul Sănătăţii, „Fumatul este singura ta plăcere?“, prezintă o serie de „hibe“, fiindcă nu respectă regulile de bază ale unei acţiuni de conştientizare a publicului. „Se adresează unei categorii restrânse de populaţie (bărbatul fumă tor, trecut de 30 de ani), nu a identificat corect principalul motiv pentru care oamenii vor să se lase de fumat, iar mesajul nu a fost răspândit prin mai multe canale de informare“, a comentat medicul Eugen Hriscu, psihiatru specialist în tratarea dependenţelor.

În opinia sa, Ministerul Sănătăţii ar trebui să înceapă campanii de prevenţie primară, prin care să fie ţintiţi în primul rând cei care nu s-au apucat de fumat. „Este important ca tinerii cu vârste între 15 şi 18 ani să primească informaţii care să îi descurajeze să se apuce de fumat“, specifică acesta.

VEZI FIŞIERE MULTIMEDIA ATAŞATE!!!

Dependenţele nu trebuie tratate de pneumologi

Alte campanii eficiente sunt cele de prevenţie secundară şi terţiară. Acestea se adresează oamenilor care abia s-au apucat de fumat şi celor care au dezvoltat deja dependenţa. În acest caz, „dependenţ ii“ trebuie să ştie că există opţiuni de tratament. „Campania MS nu atinge nici acest scop. Fumătorul nu face legătura între prezenţa unei vedete goale pe un afiş şi faptul că există opţiuni de tratament“, este de părere psihiatrul Eugen Hriscu. Un alt aspect pe care îl dezaprobă specialistul este felul în care se acordă tratament dependenţilor de fumat. „Nu este normal ca dependenţele să fie tratate de medici pneumologi, aşa cum se întâmplă acum, atâta timp cât terapia antinicotină poate avea efecte adverse în plan psihic“, atrage atenţia psihiatrul Eugen Hriscu.

Dana Fărcăşanu, director executiv la Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, critică Protecţia Consumatorilor pentru că nu verifică dacă se respectă restricţiile antifumat în restaurante şi baruri.

„Am întâlnit situaţii în care în spaţiul amenajat special pentru nefumători se aflau persoane care fumau“, povesteşte Dana Fărcăşanu. ALTE SOLUŢII

Acces gratuit la bazele sportive

Pentru a încuraja sportul, accesul la bazele sportive ar trebui să fie gratuit şi în România. „La noi, nu se promovează ideea de a înlocui fumatul cu mişcarea. Ca să schimbăm mentalităţile, trebuie să promovăm şi alte comportamente“, este de părere profesorul Cristian Vlă- descu, expert în politici de sănătate. În Marea Britanie, accesul la unele centre sportive se face doar pe baza unor programări. Specialistul sugerează că un rol important ar trebui să revină primăriilor, care să rezolve problema câinilor vagabonzi din parcuri, a pistelor de biciclete. Firmele de asigurări de sănătate ar putea veni şi ele în sprijinul clienţilor care se lasă de fumat, oferindu-le reduceri de preţuri.