Dacă astăzi nu ar fi jucat Rapidul, bucătăria lui dintr-un apartament modest din Centrul Capitalei ar fi mirosit a Carpați, ar fi răsunat de acolo muzică rock sau folk sau râsetele prietenilor, pentru că nimeni nu putea fi trist în preajma lui.
Toate astea s-ar fi întâmplat în casa lui Florian Pittiș dacă soarta nu l-ar fi luat dintre noi ca pe o frunză, arătându-ne nouă, oamenilor obișnuiți, că geniul nu e o pavăză în fața morții.