Povestea portului Giurgiuleşti, „incubatorul” afacerii cu pavilioane moldoveneşti de nave, începe cu o afacere extrem de dubioasă în care sunt implicaţi comuniştii conduşi de fostul preşedinte Vladimir Voronin, oameni de afaceri şi companii din Azerbaidjan, firme de credit elveţiene şi alte companii înregistrate în Olanda, precum şi un fost angajat la BERD, devenit unul dintre capii afacerii, arată o investiație publicată de EvZ Moldova .
Ca personaj constant în toată această poveste îl regăsim pe omul de afaceri, Thomas Mosser, despre care vom explica mai multe în rândurile ce urmează. Saga portului Giurgiuleşti debutează în 1993, atunci când Guvernul Republicii Moldova, în frunte cu Andrei Sangheli, şi-a propus să construiască un port chiar în zona de vărsare a râului Prut în Dunăre. Proiectul cuprindea şi un debarcader petrolier, iar Guvernul de la Chişinău a contractat imediat un credit de 25,5 milioane de dolari pentru a pune în practică acest proiect măreţ.
Deşi se angajase în construirea acestui port, la zece ani distanţă, guvernanţii au reuşit să realizeze numai 30% din acest proiect, fapt ce a determinat identificarea unor soluţii de avarie. „Salvarea” a venit în 2004, atunci când comuniştii aflaţi la putere au bătut palma cu trei companii din Azerbaidjan – Azpetrol, Azertrans şi Azpetrol Rafinery – subsidiare ale unei companii gigant cu sediul la Baku pentru o concesiune pe 99 de ani, în schimbul unor investiţii de 250 de milioane de dolari. Înţelegerea dintre părţi a stipulat obligaţia azerilor de a stinge datoria Republicii Moldova către BERD şi construirea unui terminal petrolier.
(...)
Terorişti scăpaţi pe navele înregistrate acum în R. Moldova
Republica Moldova a devenit un „paradis naval” şi pentru unul dintre cei mai controversaţi armatori care operau în România, acesta înregistrându-şi în ultimii ani mai multe nave sub pavilion moldovenesc. Numele lui este Mustafa Tartousi, armator de origine siriană, care a fost condamnat, în octombrie 2014, în România, la şapte ani de închisoare cu executare după ce l-a ajutat să fugă pe teroristul Omar Hayssam, organizator al răpirii a trei jurnalişti români, pe 28 martie 2005, în Irak.
Arestat şi apoi eliberat pentru o operaţie de cancer de colon, povestea fugii lui Hayssam din România este demnă de un film de acţiune. Acesta a fugit din portul Constanţa, la 29 iunie 2006, la bordul navei Iman T, navă care, potrivit site-ului pentru monitorizarea globală a navelor – vesselfinder.com – a fost ultima oară raportată în activitate pe 29 iunie 2015, sub pavilionul Republicii Moldova.
În momentul fugii lui Hayssam, în 2006, nava Iman T era înregistrată sub pavilion RPD Coreea de Nord. Armatorul sirian cumpărase nava în 2000, prin firma sa SC Tartoussi Shipping SRL Constanţa, ulterior fiind pentru o vreme transferată unor armatori străini. Din vara lui 2015, atunci când a fost ultima oară disponibilă pentru monitorizarea traficului naval la nivel global, statutul navei este incert, site-ul marinetraffic.com raportând că este fie „scoasă din uz”, fie „dispărută”.
Citește mai departe AICI
Recomandările noastre
