Între anii 2019-2020, nu au existat acțiuni ale statului român de a cere despăgubiri unor judecători și procurori, despre care se dovedise că au comis abuzuri în justiție. Deși s-au înregistrat șase hotărâri judecătorești definitive de obligare la plată, niciun magistrat din dosar nu a plătit pentru faptele lui.

Existența unor erori judiciare a fost dovedită de instanțele de judecată, însă nici procurorii, nici judecătorii implicați, nu au fost puși să plătească pentru greșelile lor.

Între 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2020, perioadă în care a fost redactat Raportul Inspectiei Judiciare nr. 21-1108 din 30 iunie 2021, care face referire la practica instantelor de judecata în dosare având ca obiect repararea unor prejudicii produse ca urmare a erorilor judiciare, se poate citi clar faptul că astfel de măsuri judecătorești nu au avut ecou.

Acest raport a fost aprobat în cadrul ședinței din 3 februarie 2022, de către Sectia pentru Judecători din Consiliul Superior al Magistraturii.

Inspecția Judiciară, condusă de judecătorul Lucian Netejoru, arată că raportul nu pune în discuție dosarele de despăgubire pentru fapte precum privarea nelegală de libertate, pe parcursul procesului penal, așa cum stipulează art. 539 din Codul de Procedură Penală.

Practic, Curtea Constituțională reiterează că acest articol trebuie să pună în discuție și arestările nedrepte, decise astfel în urma achitării definitive, și nu doar arestările ce privesc încălcări de procedură.

„Persoana care a fost condamnata definitiv, indiferent daca pedeapsa aplicata sau masura educativa privativa de libertate a fost sau nu pusa in executare, are dreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite in cazul in care, in urma rejudecarii cauzei, dupa anularea sau desfiintarea hotararii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara, s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare”, arată alineatul 1 din art. 539 CPP.

Inspecția Judiciară remarcă un număr mic de cereri privind răspunderea patrimonială

Conform IJ, pentru perioada luată în calcul, cererile privind răspunderea patrimonială a statului român, în cazul erorilor judiciare, sunt foarte puține. Din 115 dosare, doar 59 vizează problematica greșelilor din justiție. Din cele 59 de dosare, doar 6 cauze s-au soluționat definitiv.

Mai mult, IJ a găsit mai multe vulnerabilități, precum cele ale Înaltei Curți de Casație ți Justiție sau ale Curților de Apel din Alba Iulia si Pitesti, care spun că Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prevede răspunderi iluzorii pentru cei în cauză.

Protocoalele secrete, declarate ilegale

Protocoalele secrete au fost declarate ilegale, dar pentru a nu se găsi o altă modalitate de a crea și aplica alte forme de colaborare între SRI și Justiție, deputatul Liviu Pleșoianu a depus în Parlament o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

În Expunerea de motive, deputatul arată că „legea este aceea care nu trebuie să mai permită preluarea controlului asupra țării de către entități metastatale (…) este limpede că una dintre principalele probleme în România postrevoluționară a constituit-o beția de putere în rândul șefilor serviciilor secrete”.

Pleșoianu susține că, în absența unui cadru legal, care se facă imposibilă colaborarea servicii secretemagistrați, se vor găsi mereu căi de ocolire. Pleșoianu mai propune excluderea tuturor celor care au acționat ilegal, în baza protocoalelor secrete.

Probe lovite de nulitate

Inițiativa se află în dezbatere publică până în 22 februarie, dar a stârnit deja reacții. Avocatul Constantin Florin Durgheu spune că este un demers necesar.

„Această inițiativă legislativă va paraliza pe viitor orice dorință de constituire a unor echipe mixte precum cele constituite ilegal între parchete și S.R.I., în baza Protocoalelor care au stârnit atâtea controverse pe scena politică și juridică din România și va conduce la eliberarea din funcția deținută a celor care au lucrat în baza lor. Acest proiect de lege este de o importanță covârșitoare deoarece va repune actul de justiție pe un făgaș normal din perspectiva înfăptuirii acestuia în mod corect și echitabil, inclusiv față de persoana bănuită că a săvârșit o infracțiune. Adoptarea de către Parlament a acestui proiect de lege va confirma, o dată în plus, faptul că toate probele administrate în baza Protocoalelor recent devoalate, sunt lovite de nulitate absolută, motiv pentru care trebuie excluse, fără absolut nicio ezitare sau discuție, din ansamblul probator în fiecare dosar”, a declarat Florin Durgheu pentru EVZ.