Dar cum oare s-a putut întâmpla aşa ceva? Audrey Parker optase pentru eutanasie. Artista make-up canadiană, după diagnoza de cancer, a hotărât să moară. Nu se aştepta însă că statul canadian este cel care decide data procedurii respective iar ce i s-a întâmplat a fost împotriva ultimei sale dorinţe.
Canada ca Belgia şi Olanda în Europa, se distinge prin promovarea aşa-zisei ''morţi dulci''. Pentru aceasta s-au purtat o serie de ''bătălii'' considerate progresiste şi opuse celor numiţi ''pro life''. Cotidianul La Verita' este cel care a scos în evidenţă un anumit tip de ''statalism'' care dispune data morţii unei persoane.
Make-up-ista a ales o zi din calendar când va părăsi acest pământ. Până acolo încât şi-a compus şi propriul necrolog. Dar, din cauza unei chichiţe juridice, d-nei Parker i-a fost aplicată eutanasia cu câteva luni mai devreme. Acesta este atât de mult trâmbiţatul drept la autodeterminare? Aşa pare! Dar cazul Parker ar putea să nu fie singurul cu această particularitate.
Tot din acelaşi ziar aflăm despre o evidentă creştere a morţilor prin practicarea eutanasiei ''de la 1.179 în primele luni ale anului 2017, la 1575 în al doilea semestru''.
''Moartea dulce'' din Canada, pare să aibă caracteristicile unei practici consolidate. Dar ideologia pare dispusă să depăşească limitele: În Toronto, ''au început să fie definite ca politice procedurile de practicare a eutanasiei infantile pacienţilor cărora legea le permite''. ''Moartea dulce'', în concluzie, reprezintă un sector în expansiune, unde domnesc laicismul şi relativismul absolut, titrează Il Giornale.