Statul, actionar etern la "gaurile negre"

Dupa 18 ani de la Revolutia din decembrie, 438 de societati cu capital de stat ii mai asteapta inca pe investitorii privati.

Trecutul comunist, in care statul controla intreaga economie, nu s-a dizolvat in totalitate, chiar daca ne apropiem de incheierea celui de-al doilea deceniu de la caderea regimului dictatorial. Desi in fiecare an guvernul isi propune sa finalizeze procesul de privatizare a societatilor de stat,  planurile nu sunt realizate niciodata.

De exemplu, la inceputul lui 2007, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) isi propunea sa vanda 42 dintre cele 62 de societati la care mai detine pachetul majoritar de actiuni (la restul valorificarea actiunilor fiind in derulare). Cu toate acestea, doar pentru 16 a fost semnat contractul de vanzare-cumparare. In ce priveste societatile unde AVAS detine pachete minoritare de actiuni, doar 66, dintre cele peste 500 cate detinea statul, au fost privatizate anul acesta.

Succesele mai asteapta

Privatizarile cu care se mandreste AVAS in 2007 nu au fost finalizate. Astfel, cele doua privatizari „de rasunet” - Daewoo Automobile Craiova si Electroputere Craiova - mai au mult pana sa-si arate roadele. Vanzarea fabricii de autoturisme catre americanii de la Ford este suspectata de ajutor de stat de catre Comisia Europeana si este blocata momentan.

La Electroputere, arabii de la Al-Arrab Contracting Company Limited nu au facut nicio infuzie de capital, asa cum anunta AVAS la sfarsitul lui noiembrie. Din cele doua privatizari, statul ar fi putut obtine aproape 60 de milioane de euro cash si promisiuni de investitii de peste 770 de milioane de euro. Deocamdata insa, privatizarile anului nu au adus niciun ban la stat. In total, AVAS anunta ca a incasat 273 de milioane de euro din privatizari, dar include privatizarile inca nefinalizate in valoarea castigurilor.

In decembrie 2007, in portofoliul AVAS mai erau 438 de societati, cu un capital social de 980 de milioane de euro, din care capitalul detinut de stat reprezenta 146 de milioane de euro. Insa, potrivit datelor AVAS transmise in iunie, la acea data guvernul detinea 437 de societati comerciale privatizabile, cu un capital social total de 1,2 miliarde de euro, din care AVAS detinea 135 de milioane de euro.

Potrivit datelor transmise de Autoritate, in jumatate de an, de fapt, nu s-a privatizat nimic. Dimpotriva, o societate a ajuns inapoi la stat. Nici stergerea datoriilor prin convertirea lor in actiuni nu a mai fost agreata de Comisia Europeana.

Medicamente si avioane in 2008

Societatile pe a caror vanzare se bazeaza guvernul anul viitor sunt Antibiotice Iasi, Avioane Craiova si Uzina Mecanica Bucuresti. Tot anul viitor, AVAS spera sa vanda ceea ce Compania Nationala Energetica nu va include in structura sa, adica o parte din complexurile energetice sau din cele trei filiale Electrica ramase neprivatizate. Marea problema a guvernului raman zecile de institute de cercetare, care nu prezinta interes decat pentru afacerile imobiliare.

Cu toate acestea, doar Antibiotice Iasi a prezentat pana acum interes pentru investitorii care se feresc de societatile scoase de guvern la vanzare din pricina liniilor tehnologice uzate, a volumului mare de pierderi si datorii, realizarea unor produse depasite si folosirea unor tehnologii neperformante. Daca in 2007 au fost disponibilizati aproximativ 9.000 de salariati din societatile vandute de AVAS sau in curs de vanzare, singura certitudine pentru 2008 sunt disponibilizarile de personal care vor merge in tandem cu lipsa de performanta a companiilor.

Cea mai importanta privatizare a anului 2007 ramane vanzarea Electrica Muntenia Sud catre italienii de la Enel, pentru suma de 820 milioane euro. Tranzactia a fost aprobata de Comisia Europeana, dar banii vor veni tot in 2008, statul urmand sa primeasca direct 394,8 milioane de euro, iar restul vor veni prin majorare de capital.

CHILIPIR

Odata gasit investitorul, pretul conteaza prea putin

AVAS spune ca, in 2007, nu a mai fost vanduta nicio societate la preturi simbolice de 1 leu sau 1 euro, din cauza ca metoda este neconforma cu normele UE. Gandita pentru societatile cu datorii mari, pentru care orice investitor reprezenta o salvare, metoda privatizarii simbolice a vizat societati precum Combinatul Siderurgic Resita (preluat de rusii de la TMK), Roman Brasov sau IMGB.

Istoria privatizarilor pe 1 euro plus preluarea datoriilor societatii ar fi trebuit sa contina si privatizarea Electroputere Craiova, pe care guvernul dorea sa o vanda astfel la inceputul acestui an. Vanzarea ARO si privatizarea societatii bucurestene Republica s-au facut tot la preturi simbolice, si chiar daca statul nu mai accepta acum aceasta metoda, pentru privatizari nu mai conteaza pretul dat de cumparator.

Argumentand cu faptul ca impunerea pastrarii numarului de angajati sau a profilului societatii poate fi considerat de Comisia Europeana o incalcare a legislatiei concurentei, guvernul spune ca nu pretul este important, ci angajamentul privind investitiile. Cu alte cuvinte, „pretul simbolic” a fost inlocuit de argumentul ca pretul nu conteaza.