Autorităţile locale de la Pianu de Jos au construit o stână cu toate utilităţile, care va funcţiona exclusiv cu energie verde, unde turiştii vor putea vedea cum se prelucrează tradiţional laptele.
La mai puţin de 30 de kilometri de Alba-Iulia, nu departe de renumitul teren de golf "Paul Tomiţă" de la Pianu de Jos, au fost puse bazele unei stâne ecologice.
Stâna a fost construită cu scop turistic, dar va fi locuită de ciobanul care are grijă de oile sătenilor din comuna Pianu. Astfel, Nicolae Mârtea le va arăta turiştilor cum se prelucrează tradiţional laptele, dar şi cum se foloseşte o instalaţie de energie alternativă, deoarece aceasta va fi prima stână care va funcţiona doar cu energie solară şi eoliană. Standarde... româneşti
Apariţia unei astfel de stâne nu a fost "premediată". Ideea s-a dezvoltat pe parcurs şi totul a plecat de la dorinţa autorităţilor locale de a-i asigura ciobanului o stână mult mai "răsărită" decât cea veche de zeci de ani.
Primarul comunei Pianu, Marin Petruse, a declarat că ideea i-a venit în primăvară, la o întrunire cu arhitectul-şef al ju deţului, în care se discuta despre amenajările de stâne. "I-am zis să-mi dea un proiect, că în două luni îl pun pe picioare. Nu ştiu cât m-a crezut, dar i-am arătat că aşa a fost. Oricum trebuia să facem stână acolo, pentru că era una de pe vremea lui Ceauşescu, pe care nici să o repari nu merita. Am zis că hai să facem una la standarde... româneşti până la urmă, că sunt la fel de bune ca alea europene. Totul e făcut din lemn de cea mai bună calitate, are vreo 120 de metri pătraţi, şase încăperi şi terasă. Circuitul funcţional este complet şi i-am făcut şi o arhitectură frumoasă, să se încadreze în zona asta care e deosebită", a declarat primarul din Pianu. Turbină eoliană adusă din Germania
În zilele următoare, trebuie să sosească din Germania turbina eoliană, iar de săptămâna viitoare va începe montarea. Apoi vor urma panourile solare.
"Ciobanul stă acolo cu băciţa lui. Am zis că, dacă tot i-am făcut cabină de duş, că face şi el o baie când vine de la oi, să facem cumva să aibă şi apă caldă. Am întrebat cum putem face şi aşa am ajuns să punem instalaţia asta, care va asigura şi apă caldă, şi curent. Ne-a ajutat şi Consiliul Judeţean Alba şi eu zic că în trei săptămâni sau o lună instalaţiile pot fi puse în funcţiune", mai povesteşte Marin Petruse.
Investiţia pentru construirea stânei se ridică la circa 70.000 de lei, iar banii sunt din fonduri extrabugetare.
"Stâna este făcută cu bani de la capitolul păşune comunală, adică din fonduri extra bugetare. Sunt bani din subvenţii de la APIA, care pot fi folosiţi doar în investiţii pentru păşunea comunală. Anul trecut am curăţit 1.500 de hectare de păşune, cât nu s-a curăţit în mulţi ani. Acum, am făcut con venţii cu proprietarii de animale şi am pus banii să facem stâna asta", explică autorităţile locale.
Obiectiv turistic
"Stâna o punem la dispoziţie gratuit ciobanului care are în primire oile din Pianu. El va prelucra laptele pentru cetăţeni şi oricine poate să vină să vadă. Am făcut să fie curat şi frumos, să vină şi alţii să cumpere, mai ales că acum mulţi vin la terenul de golf. Sunt deja mulţi turişti care vin la noi şi am zis că să aibă şi ei de unde să cumpere o bucată de brânză naturală, adevărată şi să vadă cum e făcută tradiţional", conchide primarul Marin Petruse.
ÎN CIFRE
Proiect în valoare de 30.000 de euro
Directorul Agenţiei Locale a Energiei Alba, Florin Andronescu, spune că proiectul este unul în premieră pentru judeţul Alba.
"La stâna de la Pianu este practic o investiţie în energie verde pentru alimentarea cu energie electrică a unei clădiri, o stână ecologică, pe care o promovează Consilul Local Pianu. Acolo, ei fac promovarea produselor tradiţionale, pe bază de lapte - o stână clasică din acest punct de vedere - şi ca să alimenteze cu energie electrică acea stână, nu o vor mai racorda la reţeaua de distribuţie electrică, ci vom face noi o sursă alternativă de energie. Asta înseamnă panouri solare şi un stâlp de energie eoliană. Combinate, vor încărca un acumulator şi, printr-un sistem electronic destul de sofisticat, vor asigura toate necesităţile de energie ale stânei", a explicat Florin Andronescu.
Oficialul a mai spus că valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 30.000 de euro. "Sperăm ca la finalul lunii august cel târziu să fie în funcţiune", a mai spus directorul Agenţiei Locale a Energiei Alba, Florin Andronescu.
OFERTA TURISTICĂ
Biserici vechi, vestigii neolitice şi ruine romane
Comuna Pianu de Jos este amplasată pe versantul nordic al Munţilor Şureanu, într-o zonă cu un potenţial turistic ridicat. Astfel, în apropiere de stâna "verde" se află terenul de golf de la Pianu de Jos, cel mai mare din ţară, întinzându- se pe o suprafaţă de circa 70 de hectare.
Este un teren care corespunde standardelor internaţionale în domeniu, având 18 cupe. Terenul a fost înfiinţat la iniţiativa profesorului de golf Paul Tomiţă, născut în comună, cel care l-a iniţiat în tainele acestui sport pe Regele Mihai.
Din acest an, turiştii se pot caza chiar lângă teren, într-un hotel de patru stele, a cărui arhitectură respectă specificul zonei, dar şi pe cel al acestui sport elitist.
Accesul spre terenul de golf şi spre stână se face din Drumul Judeţean 704 (Vinţu de Jos - Pianu de Sus - DN 67C), însă pe drumuri diferite. Până la stână, mai sunt cam 2,5 kilometri de la drumul judeţean, iar drumul poate fi parcurs foarte bine cu maşina.
Cazare la 100 de lei pe noapte
Comuna Pianu este dominată de relieful colinar şi de munte, specific Munţilor Şureanu, şi se află la o altitudine cuprinsă între 250 şi 1.400 metri.
Printre obiectivele turistice care merită vizitate se numără Biserica Evanghelică din Pianu de Jos - ridicată în secolul al XIII-lea şi refăcută cu influenţe baroce la sfârşitul secolului al XVIII-lea, biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" din Pianu de Sus - împodobită cu picturi ale renumiţilor artişti din familia Poienaru din Laz, bisericile ortodoxe construite în satele comunei începând cu secolul al XVIII-lea, situl arheologic epoca bronzului-neolitic de la Pianu de Jos, dar şi vestigii romane şi rezervaţii naturale.
În privinţa cazării, turiştii pot opta pentru pensiunile concentrate mai ales în zona Strungari, unde preţurile sunt în jur de 100 de lei pe noapte. Potrivit autorităţilor locale, în anii următori, în zonă vor mai fi construite pensiuni şi vor fi amenajate terenuri şi pentru practicarea altor sporturi, primele în plan fiind cele pentru tenis.