Florian Bichir: "Gloria grupului de la Cluj incepe sa apuna. Nu mai reprezinta pe nimeni si nu degeaba i se spune "Cuplul de la Cluj", dupa cei doi lideri: Rus si Dancu".
Traian Basescu a tulburat iar apele in PSD.
„Nu stiu ce se va intampla in acest partid - ar putea sa se curete, ar putea sa-l trimita pe domnul Iliescu la pensie, ar putea sa-i spuna lui Hrebenciuc: „Mai baiete, decat sa faci negoturi de-astea de voturi si sa punem sub presiune parlamentarii disperati ca nu vor mai fi pe liste la urmatoarele alegeri, mai bine te duci tu si negociezi altceva - fier vechi... nu soarta tarii!” (...) Trebuie sa recunosc ca am apreciere pentru Rus, pentru Dancu, pentru Puscas... Sunt oameni cu care poti discuta”, a tunat presedintele Basescu la Realitatea TV.
Iritarea presedintelui impotriva lui Ion Iliescu pare fireasca din moment ce acesta l-a identificat drept omul din umbra care a solicitat suspendarea sa si l-a aruncat pe Geoana in batalia pentru referendum. Cuvintele de pretuire la adresa marelui combinator Viorel Hrebenciuc par si ele bine-venite in context, mai ales ca Hrebenciuc junior a facut o pasiune pentru fiica sa.
Atat i-ar mai lipsi lui Basescu sa vada in casa: dupa un cantaret cu apucaturi de gigolo, sa se inrudeasca cu fiul sobolanului rozaliu. Cred ca i-ar veni dor de duca, ar deveni instantaneu nostalgic dupa mari si oceane...
Ce a surprins au fost cuvintele maguloase la adresa grupului de la Cluj. Lauda presedintelui urmareste slabirea PSD ori, pur si simplu, pentru ca trebuia dat si un exemplu pozitiv, i-a nominalizat pe cei de la Cluj. Care par prin contrast mult mai onorabili decat Iliescu si Hrebenciuc.
Grupul de la Cluj este un grup ciudat ce face valuri de vreun deceniu in politica romaneasca. Si o face nedefinit, aproape in mod misterios, de ai senzatia la un moment dat ca e vorba de un cult initiatic, o loja masonica sau o secta, si nu de o grupare politica.
Spre sfarsitul anilor ‘90, clujenii s-au organizat ca o reactie la influentul grup de la Bacau, condus de Viorel Hrebenciuc. Cum Moldova era si este o regiune saraca a Romaniei, a fost foarte usor sa cada in plasa unor politicieni cu apucaturi de interlopi, care au acaparat-o, si in cativa ani „nici iarba nu crestea fara voie”. Fenomenul nu este nou in politica, iar exemplul sudului Italiei - o zona saraca si condusa din umbra de onorabilii nasi ai Mafiei - este reprezentativ.
Speriati de puterea moldovenilor, ca o reactie fireasca, organica, si inspaimantati ca Bacaul acapareaza toate fondurile, clujenii „si-au tras” si ei grup. La inceput s-au declarat reformatori, doritori de-o „altfel de politica”. Apogeul grupului de la Cluj l-a reprezentat guvernul Nastase in care au patruns cu trei ministri importanti: Ioan Rus, Vasile Dancu si Vasile Puscas.
Ce parea insa la bun inceput o miscare politica laudabila s-a transformat ca orice lucru bun din Romania intr-o coterie, intr-o alta gasca politica. Clujenii au cazut in patima regionalismului, au fost muscati de mandria ardeleneasca, vorbind cu dispret despre inferioritatea „miticilor” de la Bucuresti sau a moldovenilor.
Au inceput sa se creada eminente cenusii ale PSD, mari sforari in viata, sa-si impuna mai mult sau mai putin ocult oameni in structuri de putere. Poate nu degeaba, inspirat, Cozmin Gusa a numit grupul de la Cluj „numele de scena al UM 0962”, adica structura de informatii a Ministerului de Interne condusa timp de zece ani de clujeanul Virgil Ardelean, poreclit si „Vulpea”.
Ultrapolitizati si deprinsi cu cardasiile dambovitene, cei din grupul de la Cluj l-au sprijinit pe Mircea Geoana la sefia PSD, pentru ca acum sa-i arate pisica din cand in cand, sa faca opinie separata. Sar la gatul lui Ion Iliescu, negociaza cu Emil Boc, il lauda pe Traian Basescu. Se comporta practic ca o formatiune politica distincta, de sine statatoare.
De fapt, grupul de la Cluj nu mai reprezinta pe nimeni si nu degeaba i se spune „Cuplul de la Cluj”, dupa cei doi lideri: Rus si Dancu. Gloria lor incepe sa apuna, iar butaforiile prin care isi umfla artificial muschii nu denota forta, ci disperarea de a gasi o solutie.
De a ramane in picioare, de a fi mai departe „in carti”. Fara a avea o pondere electorala si rezultate, pretentiile grupului de a face legea in PSD - la a carui prabusire au contribuit din plin - par ridicole. Poate doar Geoana ii mai crede.
Incercarea lor de a „curata” PSD-ul aduce mai mult a negociere politica cu PD-ul. Iar daca nu va avea sanse in fata lui Iliescu sau Vanghelie, grupul cauta sa se vanda cat mai scump celor de la PD. Si uite cum fratia de la Cluj se intoarce.
Cititi si pe blogul autorului: Fara Mila.