O nouă reglementare care apare în ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, adoptată marţi de guvern, oferă Caselor de asigurări posibilitatea să nu mai contracteze servicii cu toţi furnizorii de pe piaţă.
"Este delicat pentru asigurări să zică nu"
Practic, cu furnizorii care au probleme, indiferent dacă sunt farmacii, laboratoare de analize, spitale publice sau private, asigurările nu vor mai fi obligate să încheie contracte la început de an.
"Până acum legea spunea că, dacă ai autorizaţie de funcţionare ca spital, Casa de asigurări este obligată să încheie contract. La fel şi cu restul furnizorilor - laboratoare, farmacii. Însă una era pe hârtie şi alta în realitate", explică medicul-şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Marius Filip.
El oferă exemplul Germania unde "sunt spitale care se închid pentru că asigurările nu mai fac contract cu ele pentru că nu mai au suficienţi medici, condiţiile hoteliere nu corespund. Şi la noi sunt spitale comunale care nu mai au personal, nu oferă condiţii şi care nu ar trebui să mai aibă contract cu asigurările".
Aplicarea măsurii nu va fi tocmai uşoară "pentru că nu este suficient pregătită. Prevederea e discutabilă, pentru că e delicat pentru asigurări să zică nu şi să nu mai încheie contracte cu spitalele. S-ar putea să se trezească cu procese", comentează aMarius Savu, şeful Administraţiei Spitalelor Bucureşti.
O altă modificare impusă prin aceeaşi ordonnţă adopatată marţi stabileşte ca un procent de 60%, în urma colectării contribuţiilor juridice şi fizice la fondul naţional unic al asigurărilor de sănătate, să rămână la dispoziţia Caselor de asigurări de sănătate judeţene. Teoretic, asta avantajează centre universitare mari cum e Bucureştiul, unde se colectează circa 40% din contribuţiile la fondul de asigurări.
"Teoretic, măsura ar trebui să asigure o finanţare mai bună pentru spitalele din Bucureşti, însă e de văzut cum va fi pusă în practică. Şi acum pentru locuitorii din provincie trataţi în Bucureşti Casele judeţene ar trebui să vireze bani, însă nu se întâmplă neapărat aşa", adaugă şeful Administraţiei Spitalelor Bucureşti. Cu această cotă de 60% care le rămâne în gestionare, Casele de asigurări vor asigura plata serviciilor medicale, a medicamentelor, materialelor sanitare şi a dispozitivelor medicale. O cotă de 37% se virează în contul CNAS. Aceste sume se utilizează pentru constituirea fondului de rezervă (o cota de 2%) şi a fondului de redistribuire (minimum 98%).
"Judeţele mai sărace, cum ar fi Vasluiul, spre exemplu, vor primi mai mulţi bani din fondul virat la CNAS", explică Oana Grigore, de la Biroul de presă al Ministerului Sănătăţii.
60% din contribuţiile colectate la fondul asigurărilor de sănătate vor rămâne la dispo ziţia Caselor de asigurări de sănătate judeţene. Judeţele sărace vor fi finanţate din fondul de redistribuire