În prima lună a acestui an, volumul medicamentelor livrate spitalelor a scăzut cu aproape o cincime, comparativ cu luna ianuarie a anului 2009.
Medicii şi producătorii de medicamente avertizează că sistemul sanitar va intra în colaps. Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoaie, spune că fondurile alocate pentru funcţionarea spitalelor vor ajunge doar până în luna aprilie. În plus, reducerea preţului la medicamente a diminuat accesul la tratament al pacienţilor, potrivit lui Radu Crăciun, director general al Cegedim, companie care efectuează studii de piaţă în domeniul farmaceutic.
În luna ianurie 2010, comparativ cu luna ianuarie 2009, volumul medicamentelor livrate pe piaţă a scăzut cu aproape 8%, pe toate canalele de distribuţie. În farmacii, scăderea a fost de aproape 7%, în vreme ce volumul medicamentelor livrate către spitale a scăzut cu mai mult de o cincime, potrivit datelor publicate de Cegedim.
Politici periculoase pentru pacienţi
Executivul a decis să aplice pieţei medicamentelor principiile care guvernează piaţa bunurilor de larg consum. Aşadar, au fost reduse preţurile, cel puţin teoretic, pe principiul că românii vor consuma mai multe medicamente dacă acestea vor fi mai ieftine. Însă, realitatea a contrazis din nou Guvernul.
“În condiţiile în care tratamentul medicamentos reprezintă în majoritatea cazurilor finalitatea actului medical şi nici tratamentul chirurgical nu se poate efectua fără anumite medicamente, selecţia naturală practicată în prezent pune în pericol viaţa şi sănătatea pacienţilor din raţiuni înguste, iar acesta este un fenomen grav şi inacceptabil în raport cu standardele europene”, a declarat Radu Crăciun.
În aceste condiţii, producătorii de medicamente vor prefera să pună pe piaţă medicamente mai scumpe, care să le aducă şi ceva profit, mai ales că Guvernul a hotărât să prelungească şi termenul de plată pentru medicamentele compensate şi gratuite.
Spre exemplu, lipsa din spitale a heparinei, un medicament care facilitează coagularea sângelui, i-a pus pe jar pe chirurgi. Chiar dacă ocupă o cotă de piaţă foarte mică (0,8% din piaţa totală), produsele pe bază de heparină sunt indispensabile în chirurgie.
Din 4 a rămas doar unul
Piaţa heparinelor a crescut în volum în 2009 cu 20,6% faţă de 2005, în timp ce, în acelaşi interval de timp, valoarea a scăzut cu 11,2% în euro, preţul mediu ponderat în această grupă terapeutică reducându-se cu 26,4% în 5 ani, potrivit Cegedim.
Piaţa se compune din 2 subgrupe principale: heparine fracţionate şi heparine nefracţionate. Heparinele fracţionate prezintă anumite avantaje terapeutice, dar, ca urmare a procesului de obţinere mai complicat, au şi un cost mai ridicat. În timp, medicii au folosit mai mult heparinele fracţionate, în detrimentul celor nefracţionate.
Dacă în grupa heparinelor fracţionate toţi cei 5 producători prezenţi pe piaţă în 2005 au rezistat şi în 2009. Preţul heparinelor nefracţionate este de două ori mai mic decât al celor fracţionate, însă, pe această grupă farmaceutică, din cei 4 producatori prezenţi în 2005 nu a rămas decât unul singur în 2009. Astfel, acesta a ajuns să controleze peste 90% din acest segment de piaţă.
“Orice problemă de producţie, comercializare sau reglementare apărută la singurul producător al unui medicament se traduce relativ rapid în indisponibilitatea produsului pe piaţă”, se arată într-un comunicat remis de Cegedim.
Sănătatea, pe datorie
În lipsa heparinelor, medicii au trebuit să reprogrameze intervenţii chirurgicale sau să facă mici artificii, adică să folosească alte tipuri de medicamente care facilitează coagularea sângelui. În plus, pacienţii trebuie să îşi cumpere alte tipuri de medicamente sau produse specifice din farmacii, deoarece spitalele nu mai au bani să le cumpere. Aceasta, în condiţiile în care accesul românilor la servicii medicale este gratuit, conform legii.
Deşi Guvernul se laudă că a redus preţul la medicamente, pentru o folie de algocalmin şi una de aspirine, un pacient plăteşte aproape 6 lei în farmacii. Anul trecut, nu scotea din buzunar mai mult de 4-5 lei.