Spitalul din Cernavodă, ce poate acţiona inclusiv în caz de accident nuclear, se află pe lista celor care urmează să devină cămine de bătrâni. Pe de altă parte, în Capitală se unesc două spitale-gigant cu profile diferite, respectiv Institutul de Diabet "Paulescu" şi Institutul de Endocrinologie "Parhon".
"Nu înţelegem de ce se comasează doi giganţi"
Unirea a două spitale cu specific diferit, Institutul de Diabet "Paulescu" cu Institutul de Endocrinologie "Parhon", stârneşte revolte de ambele părţi.
În lunga listă de spitale pe care Ministerul Sănătăţii îşi propune să le comaseze sunt multe situaţii în care unităţile medicale care se unesc au specific total diferit. Un exemplu e şi unificarea Institutului de Endocrinologie "C.I. Parhon" cu Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "N.C. Paulescu". Anunţul comasării celor două a stârnit proteste de ambele părţi.
Fără reţeaua care se ocupă de boli explozive
"Dacă reprofilarea unor unităţi mici, rămase fără medici şi fără dotari pare firească, intenţia de comasare a unor giganţi medicali e greu de înţeles. Cum să unifici Institutul «C.I. Parhon» cu Institutul "N.C. Paulescu"? Institutul "Parhon" are o tradiţie îndelungată şi a dat medicinei româneşti realizări însemnate de-a lungul anilor. Pe de altă parte, Institutul "N. C. Paulescu" acoperă o patologie care creşte exploziv. Circa 40-50% din populaţia adultă suferă de obezitate, tulburări lipidice, sindrom metabolic, diabet!", avertizează profesorul doctor Dan Cheţa, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice la Institutul "N.C. Paulescu".
Medicul mai atrage atenţia că Institutul Paulescu se află în fruntea unei reţele naţionale puse la punct, care lucrează după programe specifice. "Comasarea sugerată ar duce în final la serioase dezordini organizatorice şi la pierderi pe toate planurile, inclusiv financiar", crede el.
Profesorul care a condus vreme de 17 ani Institutul "Parhon", Constantin Dumitrache, este la fel de critic cu intenţiile ministrului sănătăţii. "Această comasare nu cred că e favorabilă nici Institutului «Paulescu», nici Institutului de Endocrinologie şi nici ministerului. Sunt două instituţii total separate şi sunt despărţite de istorie, tradiţie. Institutul «Pahon» e o instituţie fanion, de unde a pornit reţeaua de endocrinologie. Diabetul a avut cu totul altă evoluţie. Niciodată, cele două specialităţi nu au pornit dintr-un trunchi comun. În plus, comasarea va duce la relaţii conflictuale, iar totul se va rezolva politic sau administrativ, nu profesional", crede profesorul.
"Nu ştiu ce manager ar conduce acest monstru"
Medicul mai spune că nu reuşeşte să înţeleagă beneficiile acestei comasări. "Un director, un director adjunct şi un contabil şef vor fi demişi, dar restul vor fi păstraţi. Astfel, vor fi economisiţi 4.000 de lei pentru un manager, 3.500 pentru un director medical şi 3.000 pentru un contabil-şef. 10.000 de lei lunar este un beneficiu pentru minister? Nici pe departe. Noi nu am avut datorii niciodată, iar Institutul «Paulescu» a avut mereu. Care este rostul acestei comasări? Să acopere datoria altora, să o înjumătăţească artificial?", se întreabă profesorul Constantin Dumitrache.
Probleme serioase va avea managerul care va gestiona această structură. "Nu ştiu ce manager ar putea conduce acest monstru pentru ca rezultatele să fie la fel de bune pe cât le-au avut atunci când conducerile au fost separate".
- DEZBATERE EVZ: Credeţi că va fi eficientă comasarea şi desfiinţarea spitalelor?
Spitalul din Cernavodă - azil de bătrâni
Spitalul Orăşenesc Cernavodă, care are inclusiv posibilitatea să acţioneaze în caz de accident nuclear, ar trebuie să fie transformat în cămin de bătrâni, conform ministrului sănătăţii.
Inaugurat în 2002
Mariana Mircea, primarul de la Cernavodă, e împotriva acestei decizii, "pentru că avem deja un cămin, cu o capacitate de 55 locuri care găzduieşte doar 22 persoane". Edilul susţine că spitalul "a fost inaugurat în 2002, e dotat cu aparatură ultraperformantă şi deserveşte 10 localităţi pe o rază de 50 de kilometri".
Primarul a început demersurile pentru ca spitalul să nu fie desfiinţat, fiind sprijinit şi de cei de la Centrala Nucleară Cernavodă pentru că unitatea medicală "e prevăzută cu spaţii pentru decontaminarea personalului de la centrală şi a populaţiei în caz de accident nuclear".
În plus, s-a mai decis ca Spitalul de Ortopedie Eforie Sud împreună cu cel de Ftiziologie de la Agigea să devină secţii exterioare ale Spitalului de Urgenţă Constanţa, Spitalul de Pneumoftiziolofie Palazu Mare trece în subordinea Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa, iar sanatoriul din Mangalia devine secţie exterioară a Sanatoriului din Techirghiol.
Managerul Spitalului de Urgenţă Constanţa, Dan Căpăţână, spune că "preluarea acestor spitale (Eforie Sud şi Agigea) se va face doar dacă vrea Consiliul Judeţean Constanţa, Ministerul Sănătaţii nu poate decât să stea de vorbă cu autorităţile locale, să le îndrume şi să plece, decizia aparţine preşedintelui CJ, Nicuşor Constantinescu, şi Consiliului de Administraţie al Spitalului Judeţean". Dacă preşedintele CJC va fi de acord, managerul nu respinge însă comasarea, care ar duce la "efi cientizarea lucrurilor din punct de vedere organizatoric".