Rusia a trăit pe vremea Primului Război Mondial zile de dureroase trădări.
Rasputin şi țarina. Un ţar neputincios. Şi pe urmă marele, răscolitorul scandal al ministeriatului Sukhomlinov (foto).
Sergei Nicolaievici Myasoedov, de veche şi curată viţă aristocratică a fost însă prins trişând la cărţi. Trişorul a fost eliminat din armată! Exclus din corpul cavaleriei, reuşeşte insa sa fie numit căpitan de jandarmi la Wierzbolowo, localitate la frontiera germane.
E vamă şi afacerile încep. Sergei are nevoe de protecţii multe, de bani mulți. E ambițios.
Cucoanele elegante, care introduc din călătorii mărfuri de contrabandă, găsesc în Myasoedov un protector. Astfel se fac relaţiile la Petrograd, la Kiev, la Moscova.
Contrabanda o face şi pe cont propriu. Se deplasează adesea până la cel mai apropiat orăşel german, de unde aduce băuturi şi altele.
Totul merge strună. Şi o cunoaşte, tot cu prilejul unui scandal de vamă, şi pe frumoasa Catherina Dimitriewna Butowicz, soţia unui inspector al şcolilor şi viitoarea nevastă a marelui trădător Sukhomlinov.
Prin contele von Hohenau, şambelan al lui Wilhelm II, ajunge să vorbească cu Kaiserul, care-i spune:
— În vederea conservării monarhiei, căci eşti, nu-i aşa? — monarhist convins — trebuie să ne ajuţi pe noi, germanii, care suntem singurii prieteni ai Rusiei. Furnizează-ne deci documentele şi informaţiile cutare şi cutare.
Bani berechet. Prin legătura cu Catherina Dimitriewna, nevasta de acum a ministrului de război Sukhomlinov, Myasoedov reuşeşte să părăsească Wierzbolowo fiind numit secretar general al ministerului de război.
Sukhomlinof, ministrul, este în solda Germaniei. Nevastă-sa la fel. Iar Sergiu Nicolaievici Myasoedov lucrează cu ei.
Pe front, însă, armatele ruseşti sunt distruse în luptele contra germanilor.
Sărman colos rusesc, cineva a spus că erai un colos pe picioare de lut. Trădătorii şi spionii îţi mişunau în cap. Un călugăr murdar ţi-a fost stăpân, scria Realitatea Ilustrată din 5 aprilie 1933.
Myasoedov, la urmă, n-a mai putut fi acoperit şi a compărut în faţa unei judecăţi. Osânda i-a fost moartea.
Fostu-i-au de ajuns frumoasei Catherina batistele de mătase pentru a-l plânge? Plânsu-l-a oare? Stranie împerechere de gânduri, la ce ai dat naştere? - se mai întreba revista citată mai sus.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric