Mai țineți minte cum se lăuda, cu ani în urmă, premierul socialist Pedro Sánchez că țara sa este singura din Occident în care „extrema dreaptă” nu a intrat în parlament? Ei bine, anii au trecut, și politicile sale progresiste au dat roade. Evident, altele decât cele la care spera urmașul lui Sancho Panza. Politica de vasalitate față de tandemul franco-german care conduce UE, politica brațelor deschise în ceea ce privește imigrația ilegală, dar mai ales problemele majore din Catalonia, au făcut ca partidul naționalist Vox să aștepte la dublarea numărului de voturi în alegerile de duminica aceasta. Un succes uriaș, dacă ne gândim că partidul a fost înființat în decembrie 2013.
La alegerile generale din 28 aprilie, Vox a ocupat 24 de locuri în Congres. Sondajele făcute pentru alegerile din 10 noiembrie sugerează, însă, că Vox ar putea chiar să-și dubleze scorul și să devină cea de-a treia forță parlamentară cu 48 de mandate din cele 350 ale Parlamentului. Conform ziarului spaniol El Pais, analiștii politici și politicienii cu experiență din establishmentui progresist avertizează că Spania ar putea simți „efectul francez”. Mai precis, Vox, ca și partidul condus de Marine Le Pen în Hexagon, ar putea lua voturi atât de la partidele de dreapta, cât și din circumscripțiile tradițional comuniste și social-democrate. Până în prezent, sondajele sugerează, însă, că în Spania primele două poziții în topul electoral rămân deocamdată partidelor tradiționale- Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol, condus de premierul interimar Pedro Sánchez, și Partidul Popular, condus de Pablo Casado. Tocmai din această cauză, blocajul politic în care se află țara va continua probabil și după alegerile de mâine, împiedicând formarea unui guvern stabil. Potrivit ultimului sondaj de opinie publicat de site-ul politico.eu, socialiștii sunt creditați să obțină 27 la sută din voturi, popularii 21, Vox- (mult mai puțin) 14%, Podemos (extrema stângă)-12 % și Ciudadanos (liberal) 9%. Cu alte cuvinte, atât socialiștii, cât și Podemos, pierd fiecare în jur de două procente față de alegerile din aprilie, când doar cearta pe fotoliile ministeriale le-a împiedicat să formeze un guvern. De altfel, ultimele mișcări ale premierului socialist interimar Pedro Sánchez arată că a înțeles din ce parte bate vântul. Liderul socialist a adoptat în ultimul timp un ton mai dur în ceea ce privește Catalonia, în încercarea disperată de a atrage alegători de centru și de dreapta. Miercuri, într-un interviu radio, Sánchez a declarat că serviciile de urmărire penală din Spania depind de executiv și că, prin urmare, guvernul ar trebui să fie împuternicit pentru orice acțiune menită să-l aducă înapoi în Spania pe fostul premier catalan Carles Puigdemont pentru a fi judecat în dosarul tentativei eșuate de secesiune din 2017. Declarația a la Erdogan a stârnit furia asociațiilor procurorilor, care au menționat că decizia de a-l transfera pe Puigdemont în Spania, în conformitate cu mandatul european de arestare emis de Curtea Supremă, depinde exclusiv de sistemul de justiție din Belgia (țară în care se află fugarul).
Dincolo de creșterea masivă a voturilor pentru naționaliști, alegerile din Spania nu vor aduce probabil nicio clarificare în ceea ce privește situația politică. Premierul interimar Pedro Sánchez va fi probabil desemnat să formeze guvernul, dar sarcina lui va fi extrem de dificilă, având în vedere gravele divergențe dintre el și liderii celorlalte partide.