Spania ar putea reaprinde criza datoriilor suverane din Europa, potrivit avertismentului lansat de primul ministru italian Mario Monti în acest weekend.
Șeful guvernului de la Roma a lăudat Spania pentru eforturile de a modifica legislația în domeniul muncii, însă a afirmat, citat de Bloomberg, că aceasta ”nu a fost suficient de atentă la finanțele sale publice”.
Motivele pentru care s-ar putea întâmpla așa ceva sunt multiple. Datoria publică a Spaniei a ajuns la un maxim istoric de 68,5% din PIB în ultimul trimestru din 2011, iar tendința este de creștere accelerată.
Țara este pe cale să intre din nou în recesiune, iar deficitul bugetar de 4,4% asumat pentru acest an de comun acord cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană a fost modificat unilateral de guvernul de la Madrid la 5,8%. Ulterior, cele două părți au ajuns la un compromis, 5,3% pentru acest an.
Sectorul imobiliar, care a fost timp de mulți ani vârful de lance al economiei spaniole, este în continuare în scădere, iar rata șomajului a ajuns la nu mai puțin de 22,9%.
Datorie publică mult peste cea a Greciei
Deși, ca procent din PIB, datoria Spaniei nu este comparabilă cu cea a Greciei, valoarea nominală este mult mai mare, apropiindu-se de 750 de miliarde de euro. Chiar și o restructurare a datoriilor, pe modelul grecesc, ar produce creditorilor pagube uriașe, mai mari decât cele provocate de falimentul Lehman Brothers în 2008.
Deși Portugalia sau Irlanda par mai apropiate de a avea soarta Greciei, dimensiunea datoriilor Spaniei provoacă o îngrijorare mai mare în rândul oficialilor europeni și al investitorilor internaționali.
Guvernul condus de Mariano Rajoy va avea de înfruntat prima grevă generală de la începutul mandatului, pe 29 martie, iar pe 30 martie va prezenta proiectul de buget pe 2012, axat pe reducerea cheltuielilor publice.
Declarațiile lui Mario Monti au loc înaintea reuniunii miniștrilor de finanțe din zona euro, ce va începe pe date de 30 martie. Scopul principal al întâlnirii este crearea unei bariere de siguranță de 500 de miliarde de euro prin intermediul Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) și Mecanismului de Stabilitate Europeană (ESM), cel din urmă fiind proiectat să funcționeze permanent, chiar și în perioade de bunăstare economică.