Consiliul Superior al Magistraturii confirmă că a extins cercetările şi în cazul altor magistraţi de la Curtea Supremă, încă neinculpaţi oficial de DNA.
Nu numai Gabriela Bîrsan şi Iuliana Puşoiu sunt cercetate de către Consiliul Superior al Magistraturii, ci şi alţi judecători, ale căror nume au fost pomenite în ancheta demarată de DNA, vizavi de corupţia de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. "Cercetarea disciplinară vizează şi alţi magistraţi" CSM a confirmat, ieri, pentru "Evenimentul zilei", prin preşedintele Horaţiu Dumbravă, că "cercetarea disciplinară facută de inspectorii CSM vizează deja şi alţi magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale căror nume au apărut deja în presă".
Sursele EVZ precizează că este vorba despre Alina Corina Corbu şi Niculae Măniguţiu. "Şi în cazul lor pot fi luate aceleaşi măsuri, în situaţia în care se vor găsi vinovaţi de respectivele fapte", mai precizează preşedintele CSM. Noi audieri la DNA Avocata Claudia Silinescu Gherbovan s-a prezentat, din nou, la DNA, pentru audieri. Ea este acuzată de cumpărare de influenţă, iar ieri i-au fost aduse, oficial, la cunoştinţă învinuirile. Nu a făcut nicio declaraţie la ieşire.
Avocata Silinescu Gherbovan a mai fost audiată şi săptămâna trecută, ea fiind acuzată că a intermediat relaţia dintre afaceristul Gabriel Chiriac şi judecătoarele Bîrsan şi Puşoiu. Datorie suspendată La DNA s-a prezentat, ieri, şi omul de afaceri Gabriel Chiriac, acuzat, de asemenea, de cumpărarea influenţei judecătoarelor Gabriela Bîrsan şi Iuliana Puşoiu. Şi lui Chiriac i-au fost oficial prezentate învinuirile. Nici acesta nu a făcut declaraţii ziariştilor.
Firmele lui Chiriac au mai multe litigii pe rolul secţiei conduse de Gabriela Bîrsan. Printre acestea, unul din 2008, când Înalta Curte a suspendat executarea unei datorii de 3,6 milioane lei, pe care o firmă de-a lui Chiriac o avea către stat.
DNA anunţă oficial
În paralel, DNA a confirmat, ieri, oficial, că a început urmărirea penală faţă de cele două judecătoare de la instanţa supremă, sub acuzaţia de trafic de in flu en ţă.
Potrivit procurorilor, în perioada mai 2010 - mai 2011, Gabriela Bîrsan şi Iuliana Puşoiu au primit, în mod repetat, de la Claudia Gherbovan - Silinescu şi Gabriel Chiriac, bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion, plata cazării pentru diferite deplasări în străinătate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant şi asigurarea folosinţei gratuite a unui apartament situat în Paris - Franţa.
"Foloasele respective au fost primite în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal", se arată într-un comunicat al Direcţiei.
Bîrsan incriminează sistemul
Gabriela Bîrsan a declarat public: "Eu nu vă pot spune decât că, cu trei decenii în spate de profesie, gândesc că, în sfârşit, am de luat o decizie vizavi de faptul că nu mă mai pot identifica cu sistemul din care fac parte. Este de fapt o dorinţă de spectacol care nu are nimic în comun cu justiţia şi e şi o dorinţă legată de propria mea persoană".
"Eu nu vă pot spune decât că, cu trei decenii în spate de profesie, gândesc că, în sfârşit, am de luat o decizie vizavi de faptul că nu mă mai pot identifica cu sistemul din care fac parte."
GABRIELA BÎRSAN, judecător urmărit penal de DNA
260 de mii de euro
câştigă anual soţii Bîrsan, ea - judecător la Curtea Supremă, el - singurul magistrat român de la CEDO
ATENŢIONARE
Scurgeri de informaţii
Potrivit legislaţiei în vigoare, doar patru judecători din România au dreptul de a încuviinţa mandate de interceptare a convorbirilor telefonice, în cazul dosarelor de siguranţă naţională. Cei patru activează în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României. Adică sunt, cu toţii, colegi, cu judecătoarele învinuite în acest dosar.
Context în care există informaţii, potrivit cărora un judecător care a semnat mandatele de interceptare pentru telefoanele celor implicaţi în dosar ar fi divulgat informaţia unor colegi care, ulterior, au atenţionat-o pe Gabriela Bîrsan că îi sunt monitorizate convorbirile.
La momentul constituirii dosarului, adică la începutul anului, existau patru magistraţi de la Înalta Curte care aveau acest gen de atribuţii: Anton Pandrea, fost şef al Secţiei Penale, Iulian Dragomir, aspirant pentru aceeaşi funcţie, Georgeta Barbălată, purtător de cuvânt al instanţei supreme şi Rodica Aida Popa, vicepre şedintele aceleiaşi instituţii.
Pandrea a ieşit la pensie în septembrie şi a plecat din sistem o lună mai târziu, prin decret semnat de preşedintele Traian Băsescu.
Control de fond, în premieră, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dar din ianuarie 2012
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţiu Dumbravă, declară că a fost dispus, în premieră, un control de fond la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. De altfel, CSM a luat această hotărâre încă din luna iulie.
Inspectorii CSM au demarat verificările
"Un asemenea control, care vizează întreaga activitate a instanţei supreme, a fost dispus de plenul CSM în luna iulie, dar a fost programat să se deruleze abia în luna ianuarie 2012. Va fi, practic, prima dată când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este supusă unui control de fond", a declarat, pentru EVZ, Horaţiu Dumbravă.
Între timp, preşedintele CSM a sesizat, totuşi, Inspecţia judiciară din subordine, pentru a efectua cercetări vizavi de scandalul declanşat, săptămâna trecută, prin percheziţionarea locuinţelor judecătoarelor Gabriela Bîrsan şi Iuliana Puşoiu.
"Singurele verificări care se fac în acest moment sunt legate de sesizarea mea, către Inspecţia judiciară, cu privire la posibilele abateri disciplinare sau încălcări ale Codului deontologic, sesizate în urma materialelor apărute în presă", mai declară preşedintele CSM.
Riscurile meseriei de magistrat
Magistraţii cercetaţi de CSM riscă de la un banal avertisment sau reducerea salariului, până la excluderea din magistratură, în funcţie de gravitatea faptelor comise. Decizia finală aparţine plenului CSM, căruia Inspecţia judiciară îi înaintează un raport, după finalizarea cercetărilor.
PROIECT
Magistraţii condamnaţi, fără pensie
Preşedintele CSM, Horaţiu Dumbravă, propune ca magistraţii care vor fi condamnaţi, definitiv şi irevocabil, pentru fapte comise în funcţie sau în legătură cu funcţia, dar şi pentru infracţiuni de corupţie, să nu mai primească pensie. Mai mult, Dumbravă propune ca nici magistraţii excluşi din branşă de către CSM să nu mai aibă dreptul la pensie de serviciu.
Dacă aceasta a fost, totuşi, încasată, între momentul în care CSM a dispus excluderea din magistratură şi cel în care decizia a rămas definitivă şi irevocabilă, după o eventuală contestare în instanţă, atunci pensia va trebui returnată. Ba chiar Horaţiu Dumbravă propune ca noile prevederi să fie aplicate şi în cazul magistraţilor cercetaţi, care se pensionează tocmai pentru ca CSM să nu mai poată lua o decizie împotriva lor.
CSM dezbate astăzi
Prevederile se regăsesc într-o propunere înaintată de Dumbravă plenului CSM, care se reu neşte în această dimineaţă pentru a o pune în discuţie. Propunerile ar urma să fie, apoi, înaintate ministrului jus tiţiei, care poate să solicite Senatului României modificarea Legii 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Se cere reluarea votului din Senat
Pe de altă parte, senatorul PDL Alexandru Pereş a solicitat reluarea votului în cazul modificării legislaţiei privind promovarea, prin concurs, a judecătorilor, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. Proiectul Ministerului Justiţiei a fost respins săptămâna trecută, pe fondul absenţei senatorilor Puterii de la şedinţă şi al votului negativ al coaliţiei USL.
Promovări contestate
Este de notorietate faptul că Înalta Curte se confruntă cu un deficit de personal, în contextul în care promovările pe bază de interviu au fost amânate, în aş teptarea modificării legislaţiei, astfel încât acestea să se des fă şoare pe bază de concurs. Asociaţiile de magistraţi au criticat, în repetate rânduri, promovarea prin interviu, de altfel modul prin care chiar Alina Corina Corbu a ajuns la instanţa supremă, din funcţia de secretar general al CSM.
"Va fi, practic, prima dată când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este supusă unui control de fond."
HORAŢIU DUMBRAVĂ, preşedinte CSM
Citiţi şi:
- Caracatiţa din Justiţie: locul în care se împarte şpaga, nu dreptatea
- CSM verifică abaterile disciplinare ale unor înalţi magistraţi
- Şpaga pentru un proces câştigat: coliere şi vacanţe pentru doamna judecătoare
- Mită la Curtea Supremă: chirii, petreceri şi vacanţe. Judecătoare urmărite penal
Recomandările noastre
