Elon Musk, vizionarul antreprenor de succes în industria spațială, are planuri mari: racheta pe care o testează pentru călătorii spre Lună și Marte ar putea revoluționa incusiv zborurile terestre.

În doar 29 de minute un zbor cu noua tehnologie propusa de Musk ne-ar putea duce de la Londra la New York.

La ora actuala pentru a ajunge de la Roma la Sydney este necesara efectuarea a doua zboruri, durata totala a carora este de circa 20 de ore. Astfel de calatorii pun la grea incercare fizicul nostru, tinand cont si de spatiul redus din avioane si de posibilitatea limitata de a efectua miscarea atat de necesara organismului.

Este acesta unul dintre motivele care l-au impins pe vulcanicul antreprenor Elon Musk, proprietar al mai multor companii printre care si SpaceX, sa propuna o noua solutie: o racheta precum cea utilizata pentru zborurile spatiale care sa duca in orbita terestra un vehicul spatial.

Musk a propus aceasta idee in cadrul congresului de astronautica din Adelaide (Australia), in cadrul unei prezentari in care a vorbit despre planurile pe care le are pentru calatoriile spre Luna si spre Marte. In finalul prezentarii Musk a propus utilizarea rachetelor inclusiv pentru zboruri terestre.

Pentru a fi cat mai convingator Elon Musk a prezentat un video in care arata cum aceasta idee ar putea fi realizata cu un pret convenabil: practic s-ar putea ajunge din orice punct al Pamantului in oricare altul in mai putin de o ora cu un cost estimat ca fiind asemanator cu cel pe care-l platim petru biletele de avion la ora actuala la o companie low-cost.

Cum ar functiona aceasta racheta? Practic, de pe o platforma marina, la care s-ar ajunge cu un vapor, s-ar lansa o racheta ce ar duce in orbita terestra o nava spatiala care ar putea gazdui circa 200 de pasageri si ar calatori cu viteza de aproximativ 28 de mii de kilometri pe ora. In mai putin de o ora ar ajunge la destinatie, oricat de indepartata ar fi, unde ar reintra in atmosfera aterizand pe o alta platforma marina in apropierea orasului de destinatie.

Racheta, dupa ce ar duce in orbita nava spatiala, ar reintra la baza, precum Falcon 9 – racheta deja testata de catre Space X cu succes.

La ora actuala SpaceX pregateste o noua racheta, cea mai puternica in circulatie. Este vorba despre Falcon Heavy, capabila sa transporte 54.400 kg intr-o orbita terestra joasa, 22.200 kg intr-o orbita de transfer geostationara si 13.600 kg pana la planeta Marte. Falcon Heavy va utiliza 28 de motoare de racheta Merlin 1D (9 per nucleu, 1 in stadiul de avansare) dezvoltate de asemenea de SpaceX, care functioneaza cu oxigen lichid (LOX) si kerosen (RP-1) de propulsie. Specialistii din cadrul companiei SpaceX sustin ca Falcon Heavy va fi capabil sa transporte mai multe sarcini utile pe orbita decat orice vehicul de lansare de la Saturn V (1967-73).

Lansarea si testarea primlui prototip al rachetei Falcon Heavy este prevazuta pentru luna noiembrie a acestui an. Obiectivul acestui test este cel de a pregati strategia pentru a duce un echipaj uman pe planeta Marte in urmatorii 10 ani. Puterea acestei rachete, Falcon Heavy, este cam doua treimi din cea a rachetei Saturn V care a dus echipajele umane pe Luna, fiind – daca totul merge bine – la ora actuala cea mai puternica racheta in asteptarea lansarii sistemului Space launch system de catre NASA.

Cu o racheta de acest gen s-ar putea calatori de la Londra la New York sau Dubai in doar 29 de minute si in 24 de minute de la Los Angeles la Toronto. Cand se va intampla una ca asta? In prezent exista multe probleme nu doar de natura tehnica, ci si legate de siguranta calatorilor si a echipajelor.

Totusi, un vizionar precum Elon Musk ar putea transforma visul in realitate si cei care vor efectua calatorii care la ora actuala dureaza mai bine de 10 ore, in care pot citi un roman, sa se trezeasca ca nu au timp nici macar sa rasfoiasca ziarul inainte de a ajunge la destinatie.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro