Când avea doi ani, familia lui s-a mutat la Lisabona. Aici, tatăl său a obţinut o slujbă de agent de trafic, iar mama sa a lucrat ca menajeră.
Vacanţele şcolare şi le-a petrecut în satul natal, unde se aflau bunicii săi, ţărani simpli, fără cunoaştere de carte.
S-a născut la 16 noiembrie 1922, în Azinhaga, un sat din provincia Ribatejo a Portugaliei, fiind fiul lui Jose de Sousa, artilerist în Franţa, în Primul Război Mondial, şi al soţiei sale, Maria de Piedade.
A absolvit şcoala primară, fiind un elev conştiincios, apoi a urmat doi ani de gimnaziu.
În absenţa resurselor, nu a mai putut continua gimnaziul, mutându-se la o şcoală tehnică, unde timp de cinci ani a învăţat meseria de mecanic. După terminarea şcolii, a lucrat timp de doi ani într-un atelier de reparaţii auto. În acelaşi timp, a început să frecventeze, în orele libere ale serii, o bibliotecă din Lisabona.
Citește și Premiul Nobel plătit din țițeiul extras din Rusia
Înainte să devină jurnalist, traducător şi scriitor, Jose Saramago a avut mai multe slujbe ce au presupus munca fizică. S-a căsătorit în 1944, cu Ilda Reis, dactilografă în cadrul Companiei de Transporturi Feroviare, care a devenit mai târziu o respectată gravoare.
Căsătoria lor s-a terminat cu un divorţ, în 1970. În 1947, s-a născut singurul său copil, Violante, şi a publicat primul său roman intitulat "Terra do Pecado".
Vine recunoașterea
În 1966, când a publicat "Os Poemas Possíveis", scriitorul a afirmat: "am fost absent de pe scena literară portugheză, puţini oameni observând absenţa mea".
Recunoaşterea internaţională a venit în anii '80, odată cu publicarea romanului satiric "Memorial do Convento" (1982; tradusă în limba engleză "Baltasar and Blimunda", în 1987).
Doi ani mai târziu, succesul său a fost reconfirmat de "O Ano da Morte de Ricardo Reis" (1984, "Anul morţii lui Ricardo Reis"), un roman cu un subiect sub forma unui dialog între marele poet portughez Fernando Pessoa (1888-1935) şi personalitatea sa autoritară alternativă din colecţia de poezii "Odes de Ricardo Reis" (1946).
Povestea are loc în anii 1930, anul debutului războiului civil spaniol şi ascensiunea lui Hitler, Mussolini, Franco şi Salazar.
A primit, în 1995, Premiul Camoes pentru întreaga sa operă. Trei ani mai târziu, în 1998, a devenit laureat al Premiului Nobel pentru literatură pentru crearea unei opere în care, "cu parabole susţinute de imaginaţie, compasiune şi ironie, ne permite constant să captăm o realitate fugitivă", potrivit https://www.nobelprize.org/.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric