VESELIE. Principala grijă a oamenilor fără preocupări majore pentru design şi tendinţe este ca bradul să fie vesel, colorat şi încărcat cu decoraţiuni adunate încă din copilărie.
Globuri de diverse dimensiuni, fundiţe, fluturi, îngeri, săniuţe şi oameni de zăpadă, toate în culorile curcubeului, le dau brazilor din sufragerie imaginea unei sorcove uriaşe.
Veselă, ce-i drept, însă din ce în ce mai mulţi români renunţă la multitudinea de culori, forme şi tipuri de decoraţiuni decorându-şi brazii fie în combinaţii asortate, fie cu elemente fistichii şi respectând o anumită tematică. Unii o fac folosindu-se de propria inspiraţie, alţii apelează la specialişti care, cu minimum 300 de lei, cumpără podoabe şi decorează bradul ca la carte.
Este la modă combinaţia: roşu, maro, auriu
Adina Filculescu, designer al firmei En Rose, a observat că românii cu venituri mici folosesc ornamente cumpărate de-a lungul anilor, fără vreo preocupare anume pentru o tematică sau un stil. Cei cu gusturi mai rafinate şi cu un buget generos de Sărbători, schimbă tematica de la un an la altul, implicit şi ornamentele.
"O combinaţie care are succes în România anul acesta este maro cu roşu şi auriu, iar în străinătate este la modă varianta alb, auriu şi argintiu, care, însă, trebuie folosită cu atenţie pentru a nu avea un rezultat kitschos", spune specialista.
Designerul de la En Rose recomandă ca decorarea unui brad să respecte câteva reguli de bază precum: asortarea cu încăperea, aşezarea globurile mari la bază, a celor mijlocii la mijloc şi a celor mici în partea de sus, precum şi folosirea unor combinaţii inspirate de culori, cum ar fi: roşu, verde, maro şi galben.
Un CD şi o legitimaţie pentru personalizarea bradului
Corina M., o tânără din Târgu Mureş, este adepta bradului- sorcovă. Ştie că brad ca al ei nu va găsi vreodată prin portofoliul designerilor, însă se bucură ca un copil în fiecare an când îşi împodobeşte bradul multicolor.
"Mai important decât orice este ca bradul de Crăciun să îţi stârnească nişte emoţii. Eu pun în fiecare an în partea lui de sus două sau trei obiecte cu valoare sentimentală. Anul acesta am pus un CD cu autograful cântăreţului preferat şi legitimaţia de la un eveniment de binefacere pe care l-am organizat pentru bătrânii dela un cămin. În partea de jos a bradului pun tot timpul cinci globuri pe care le am din copilărie", spune fata. Corina spune că dacă ar avea în casă un brad de Crăciun "corect", s-ar simţi ca şi cum şi-ar petrece sărbătorile într-un mall sau într-o multinaţională.
Vă amintiţi de vata pe post de ninsoare?
În timpul comunismului, când bradul de Crăciun se numea pom de iarnă, iar moş Craciun a fost detronat de Moş Gerilă, oferta de decoraţiuni era limitată. Copiii acelor vremuri îşi amintesc globurile ce se spărgeau rapid, ambalajele goale de bomboane agăţate în brad, ghirlandele făcute la şcoală din hârtie colorată, artificiile cu fosfor şi vata-element decorativ nelipsit pentru cei ce vroiau un brad "nins".
Lumânări în loc de instalaţii cu becuri
Tradiţia împodobirii bradului îşi are originea în secolul al XVI-lea, în Germania şi în Livonia, ţinut istoric care se întinde pe o parte din teritoriul Estoniei şi alta a Letoniei de astăzi. După primul război mondial, obiceiul s-a răspândit în întreaga lume.
În locul instalaţiilor luminoase de astăzi se foloseau lumânări, iar ca decoraţiuni- ghirlande, beteală şi bomboane-baston. În vârful bradului se puneau, la fel ca astăzi, un înger sau o stea, reprezentând steaua din Bethleem care a călăuzit magii spre locul unde s-a născut Cristos.
Globurile de sticlă s-au născut în Lauscha
Până la producţiile de ornamente în serie, bradul era decorat cu fructe, dulciuri sau orice tip de obiect decorativ care putea fi atârnat. Originea ornamentelor moderne, inclusiv a globurilor de sticlă, este într-o localitate germană mică, numită Lauscha, unde, la mijlocul secolului al 19-lea, a început producţia organizată de astfel de decoraţiuni.