Vă răspunde: psihoterapeut AUGUSTIN CAMBOSIE, vicepreşedintele Federaţiei Române de Psihoterapie.
Sorina, Galaţi: Am deseori conflicte cu socrii şi părinţii în privinţa modului în care ne creştem copiii. Noi vrem să-i creştem după anumite reguli, dar ei ne tot zic că ştiu ei mai bine, să-i ascultăm pe ei, că au mai crescut copii. Spre exemplu, au o obsesie cu legatul picioarelor la bebeluşi, lucru despre care medicul nostru spune că nu se mai face, fiind chiar nesănătos. Cum să fac să evit aceste certuri, fără însă a-i lăsa pe ei să controleze creşterea copiilor noştri? Dacă am înţeles eu bine, nu eşti singură în această luptă. Trebuie să faci echipă cu soţul tău şi să nu uitaţi amândoi că este vorba de copiii voştri, iar pentru bunici aceşti copii nu sunt decât nepoţi. Dreptul principal asupra modalităţ ilor de creştere şi educare îl au părinţii, nu bunicii. Este la latitudinea voastră să folosiţi experienţa bunicilor şi să ţineţi sau nu cont de ea, dar trebuie mai multă fermitate. Am impresia că această situaţie conflictuală nu este o întâmplare. Atât tu, cât şi soţul este posibil să fi întreţinut o dependenţă de dragul liniştii, nu v-aţi înfruntat părinţii şi i-aţi lăsat mereu să creadă că au dreptate ca să nu apară conflicte. A venit momentul în care această linişte trebuie plătită, pentru că situaţia devine deranjantă din cauză că sunt implicaţi şi alţii, adică noua generaţie, copiii voştri. Trebuie să le impuneţi un anumit respect părinţilor. Nu sunteţi numai copiii lor acum, sunteţi şi persoane adulte care au la rândul lor copii. Conflictul asupra modului în care înfăşaţi copiii nu cred că este atât de important. Importantă este diferenţa de atitudine şi de generaţii, pe care trebuie să o rezolvaţi cu mai multă fermitate. La replici de genul „ştim mai bine, că am crescut alţi copii“ doar zâmbiţi, şi cu timpul părinţii voştri îşi vor da seama că a apărut o schimbare de care trebuie să ţină cont. Dacă le-aţi da un răspuns la astfel de replici nu aţi face decât să întreţineţi conflictul.