Vă răspunde psihoterapeut AUGUSTIN CAMBOSIE, vicepreşedintele Federaţiei Române de Psihoterapie.
Daniel, Constanţa: Soţia mea este foarte geloasă, mă sună de patru-cinci ori pe zi să vadă ce fac la serviciu, iar dacă vreau să ies cu prietenii, se supără. Am surprins-o odată uitându-se în telefonul meu mobil şi, deşi m-a deranjat, nu i-am zis nimic. Suspiciunile ei au început să mă obosească, mai ales că, dacă încerc să-i explic, se enervează şi nu mă mai înţeleg cu ea. Nu cred că i-am dat până acum motive de gelozie. Ce mă sfătuiţi să fac? Prin definiţie, gelozia este impresia unei persoane că este înşelată de celălalt fără să existe un motiv real. Dacă nu provoci tu această gelozie, soţia ta are o problemă destul de serioasă: nu are încredere în ea, nu se simte suficient de bună, de frumoasă sau de meritorie.
Fiind o problemă de structură, trebuie să o convingi să vină la un specialist. Acest lucru este cam greu de realizat pentru că apare un fenomen de apărare, de negare. De obicei, doar una din 20 de persoane geloase acceptă să vină la psihoterapie. Dacă o să continuaţi aşa, va urma o viaţă de calvar. Sunt foarte puţine şanse să se schimbe şi, oricine i-ar explica, nu va înţelege.
Dacă ea are motive să fie geloasă, tu trebuie să-ţi schimbi atitudinea. În acest caz, suspiciunea poate dispărea şi să revină încrederea. Poate că şi tu eşti subiectiv când spui că nu are motive să fie geloasă. "Dacă nu provoci tu această gelozie, soţia ta are o problemă destul de serioasă: nu are încredere în ea, nu se simte suficient de bună, de frumoasă sau de meritorie."
NOTĂ. Aşteptăm întrebările dumneavoastră la adresa de e-mail familia@evz.ro sau la adresa „Evenimentul zilei“, bd. Dimitrie Pompeiu, nr. 6, sector 2, Bucureşti, secţiunea Familia.