Va raspunde psihoterapeut Augustin Cambosie, vicepresedinte Federatia Romana de Psihoterapie.
Gabriela Ion: Fetita mea de 4 ani insista sa-i citesc in fiecare seara doua povesti in care cateva animale si o vrajitoare sfarsesc prin a fi ucise. Are o placere deosebita sa se uite si sa studieze fotografiile din aceste povesti, in care se vede sange. Este normal un astfel de comportament la varsta ei? Sa refuz sa-i mai citesc asemenea povesti? Este clar ca nu avem de unde sti ce simbolizeaza aceste povesti. Ar trebui sa afli ce se ascunde in spatele placerii de a le asculta in compania unui psiholog. Este posibil ca, prin repetitia povestii, copilul sa spere ca se va termina altfel.
Maria Pop, Bucuresti: Nepotica mea de 10 ani nu vrea sa invete mai deloc si abia se descurca sa numere. In schimb, vorbeste mult si urat. Mama ei este plecata in strainatate sa munceasca si vine foarte rar acasa. Ii trimite dulciuri si multe alte lucruri, dar atat. Ce este de facut? In situatiile acestea e mai greu ca parintii absenti sa fie inlocuiti de o a treia persoana. Cand vorbim despre functia materna nu ne referim la spalat, ingrijit, ci si la suportul afectiv matern pe care se pare ca nu-l are de mai multa vreme, nu numai de cand mama este plecata. Lipsa interesului pentru scoala, ca si vorbitul urat vin, probabil, si dintr-o influenta venita din partea unui cerc de prieteni nu foarte bine ales.
Daca esti surprinsa de felul in care vorbeste, ne asteptam ca nepotica sa nu auda in casa asemenea cuvinte. Pot fi controlati si cei care o influenteaza: anturaj, prieteni. O mai stricta supraveghere nu-i va aduce insa afectivitatea de care are nevoie. Daca mama nu poate reveni sa se ocupe de fetita, sanse de normalizare perfecta a situatiei nu prea exista. Lucrurile se pot insa ameliora.